"M aica Domnului aleasă E porumbiță cerească, P orumbiță cuvântătoare D e Dumnezeu Născătoare. P orumbița cea preasfântă Ș i de Duhul Sfânt sfințită D e Tată umbrită-a fost (Lc. 1, 34-35) Ș i-a fost Maica lui Hristos. P otopul păcatului a oprit Ș i-ncetarea i-a vestit, E porumbiță fără prihană P rin care ne-am izbăvit de-a morții rană. P rin tine Domnul la noi a venit P otopul păcatului l-a oprit, B oldul morții l-a tâmpit, B iruința iadului a risipit. P orumbiță sfântă și cuvântătoare, C are ai adus lumii bucurie mare, V estea mântuirii prin tine a venit, P orumbiță preasfântă și preaaleasă, P orumbiță preasfântă duhovnicească C are de-a dreapta lui Dumnezeu ești Ș i pururea de El tu te veselești, N u ne uita pe noi cei din suspin C are pururea spre tine nădăjduim. A min! Versuri despre Maica Domnului!

" G rait-am ieri prin lacrimi cu Domnul si i-am spus: „De noi cum nu ti-e sila, Preascumpul meu Iisus? Cum nu-ti intorci Tu fata cu sila de la noi Si cum mai vrei sa suferi făptura de noroi? Cum vrei sa calce-n lume piciorul Tau curat Cel care peste aripi de inger a calcat? Cum poala prea curată, Stăpane, n-o feresti, In tina omenească sa nu Ti-o murdăresti? Cum poti sa suferi, Doamne, miros de putregai, Cand ai tamaia dulce a crinilor din rai? Cum suferi bezna noastra, Tu, soare stralucit, Cum poti sa rabzi ocara, Tu, Domnul prea slăvit? Si cum, fiind caldura iubirilor ceresti, In inima mea rece Tu vrei sa locuiesti? Tu, Cel ce stai in ceruri cu mari luminatori, In iadul meu, Stapane, cum vrei sa Te cobori? Ca Petru, ani de-a randul Te-am izgonit mereu: Iesi de la mine, Doamne, ca pacatos sunt eu! Dar n-ai plecat. Ba inca, cu pasul Tău curat, Ai coborat tot cerul in iadul meu spurcat. Cu pasul Tau pe mine de tot m-ai curatit, Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai stralucit. Si peste s...

  " P ământul iar îşi pune cămaşa lui cu flori... Tu, iar, Iisuse Sfinte, te pregăteşti să mori. Şi-n crucea-Ți de pe umeri pe care-o porți mereu, Păcatul lumii, Doamne, atârnă tot mai greu. Nu-s ochi care să vadă, şi nici urechi, s-audă, Că-n tot mai multe case, te vinde câte-o Iudă,  Pe tine, pe tot cerul, pe îngeri şi pe sfinți, De fiecare dată,  pentru treizeci de-arginți. În suflet plini de ură, şi fără Dumnezeu, Te răstignim întruna... Iar Tu ne ierți mereu... Şi Cerurile Sfinte, deasupra-Ți se desfac, Când strigi: ,,Oh, iartă-i, Doamne, căci ei nu ştiu ce fac!" Cum te tot vindem, Doamne, de două mii de ani...! Tu, veşnică lumină, noi, pururea-ți duşmani... Pe crucea biruinței Te-oi fi jertfit degeaba? Căci gloata şi-astăzi strigă: ,, Salvați-l pe Baraba"! O, nu, nu cred că jertfa-Ți, a fost în van, Hristoase! Căci Tu, prin învierea-Ți, ai răsădit în case, Un mugur de speranță la gândul mântuirii, Răscumpărând păcatul, cu plata răstignirii. Dar numai unul singur, e...

C ruce minunată Nouă ne-ai fost dată Ca toți să râvnim Să ne mântuim! Chiar din zorii vieții Şi ai dimineții Noi purtăm prin tine Ce nu ne convine.. Cu-ale tale brațe În dar nouă date, Cerul şi Pământul Împlinesc Cuvântul!.. Că lemn a sfințit Când S-a răstignit Fără de păcat.. Şi-n dar ni l-dat! Când l-a'mbrățişat Drum ne-arătat, Cale de iubire Pentru mântuire! Când mâini ridicăm Semnu-ți arătăm, Ca să te slăvim Cât timp noi trăim!.. Eu..tot fug de tine Dar tu eşti cu mine Şi mă porți mereu Când urcuşu-i greu.. Când la piept te strâng Tu prin legământ La Golgota sus Mă duci la Iisus.. Hai mai bine frate S-o imbrățişăm Şi cu ea în spate Pe Domnul urmăm!.. La orice mânie Taina ta ne fie Armă de tărie Până-n veşnicie! Elena B.

D e ziua Ta Măicuță Aş vrea să-ți dau în dar Un suflet plin de lacrimi Ce a greşit cu-amar... Cu inima-ți de mamă Să-l speli, să-l primeneşti Şi-atunci când va fi vremea În ceruri să-l primeşti!.. Tu ne veghezi din ceruri Să n-o luăm greşit Şi-atunci când se întâmplă Ne-ntorci necontenit.. Când tot pierdem cărarea Ne vii în ajutor Ne-aduci din nou acasă Cu suflet plin de dor.. La dragostea Ta mare Cum să răspundem noi? Suntem nevrednici Maică Să ai grijă de noi!.. N-a cunoscut Pământul Un Dar aşa frumos Ca Maica noastră sfântă, Măicuța lui Hristos! Ea însă-şi este Scara Ce duce-n ceruri sus Şi tot Ea e Cărarea Ce duce la Iisus .. S-aprindem căndeluța Icoanei Ei în noi Cu rugăciuni fierbinți Cu lacrimi calde-n ploi.. Ca să păstrăm lumina Iubirii Ei în dar, Nădejdea fie-n suflet Chemând-o iar şi iar.. De ziua Ta Măicuță Împrăştii iarăşi har Şi vindeci cu iubire Tot sufletul bolnav.. Îți mulțumim Măicuță Te preaslăvim duios Şi fiului tău dulce Îi mulțumim frumos! Elena B.

" L eagănul Iubirii de prooroci vestită, Pruncă minunată , lumii dăruită,  Îngerii în ceruri strigă cu uimire: ,,Cine e aceasta? Câtă strălucire! Frumoasă ca luna, luminând ca zorii, Risipind din lume umbra înserării Aceasta-i Fecioara ce a fost aleasă, Lui Hristos Măicuță , Cerului Mireasă!" Dezlegând blestemul omului căzut, Mântuirii noastre a pus început,  Langa Domnu-n ceruri, îngeri s-o slăvească   Vicleanului șarpe, capul să-i zdrobeasca ! Dumnezeu Prea Bunul te-a umplut de dar Ți-a făcut mărire, te-a-mbrăcat în Har!  Crin neprihănit , Prea Sfântă Marie , Îngeri ți-au slujit încă din pruncie! Ai crescut în Templu ca un trandafir, Te-au păzit arhangheli, mai ales Gavriil Cel ce mai târziu şi-amplinit solia Și-a binevestit pe Hristos, Mesia. Bucură-te , Focul dragostei, nestins! Bucură-te, Rai ce ni te-ai deschis! Maică și Fecioară, Rug nemistuit, Ție-mi plec genunchii , pururea smerit!" Eliana Popa

" A fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată, Din neamuri sfinte evreiești O Pruncă minunată. Și era una la părinți, Născută prin minune La fel ca unii dintre sfinți, Cum Biblia ne spune. O dobândiseră cu greu, Cu lacrimi multe, multe, Vărsate de părinți mereu Ca Domnul să-i asculte.. Cereau în rugăciunea lor Făcută cu durere Măcar un singur pruncușor În dar spre mângâiere..  Dar biata Ana nu știa Că-n pântec o s-o poarte  Pe Maica Celui ce avea Să calce peste moarte!.. Iar el, săracul Ioachim, De unde-avea să știe Că Domnului, așa cum știm, Bunic o să Îi fie?.. Vedeți cum Bunul Dumnezeu În viață îl slăvește  Pe cel ce zi de zi, mereu, În suflet se smerește?.. Și când a fost să fie grea, Primind-o pe Maria, Bătrâna Ana promitea Cu toată bucuria Pe pruncul cel primit în dar Să I-l afierosească  Lui Dumnezeu ca la Altar  În viață să-I slujească.. Iar când a fost să-apară ea, Pruncuța cea dorită, Ca Ana nu se mai vedea  Femeie fericită Căci un măslin nero...

" L a tine vin Măicuță, Când pieptul mi se zbate. În ora cea din zi, Și-n straja  cea de noapte.  La tine vin Măicuță, Când adăpost nu am Și cer a ta căldură, Cu odihna ce râvneam.  La tine vin Măicuță, De lupte mă pândesc. Îmi pun nădejdea-n tine, Și-n fiul tău ceresc.  La tine vin Măicuță, Mama noastră, a tuturor. Ne dai neîntârziat, Răspuns și ajutor.  La tine vin Măicuță, Cănd toți mă părăsesc. Ești singura salvare, Păcatului lumesc.  La tine vin Măicuță, Apărătoare sfântă, Te cântă credincioșii, Și îngerii te cântă.  La tine vin Măicuță, Îndură-te de mine. Scapă-mă de patimi, Și cursele străine.  La tine vin Măicuță,  Acoperământ frumos. Mă-nvață să urmez, Calea lui Hristos." (Autor: Vulpe Natalia)

" C ând mintea e trează  Și duhul e-aprins, Când inima-L simte  Pe Cel Necuprins, Când ochii își pleacă  Privirea în jos, Iar lacrima curge  Din dor de Hristos, Când toată ființa  Devine eter, Pătrunsă fiind  De Lumina din cer, Puterea credinței  Rodește minuni Și-n sângele cald Clocotesc rugăciuni, E semn că Iubirea  Își face sălaș  În omul ales Să Îi fie lăcaș, E semn că se poate  Și-n ziua de azi Să urci către ceruri  Chiar dacă mai cazi, E semn că în ceruri  Se știe deja Că omul acesta  În Rai va intra!" de Preot Sorin Croitoru 

" Î mpărăteasă blândă  De oameni iubitoare,  De heruvimi iubită,  De serafimi slăvită,   Tu-mi ești apărătoare  Puternică-n ispită.    Preasfântă Născătoare  A Fiului Cel veșnic,  Se minuna pământul  Când Îl purtai în pântec  Și Îl hrăneai cu cântec  Pe Dumnezeu Cuvântul.     Tu, Maică preamiloasă,  În cer mijlocitoare  De Duhul locuită,  De Tatăl preaslăvită,  Îmi ești ocrotitoare  Tăcută și smerită.     Fecioară Preacurată  Mai pură decât crinii,  Tu arzi în rugăciune  De râvna faptei bune,  Dorind s-ajuți creștinii  Ce-ți cer câte-o minune.    Și eu îți cer adesea   Din patimi izbăvire,  Căci nu mai scap de ele,  De patimile grele  Aduse-n a mea fire  De duhurile rele..    Și îmi auzi strigarea  Din ruga către tine  Și-mi vezi din cer durerea  Și îți arăți puterea  Și izgo...

" D e nu mi-ai fi , Doamne , leagăn la culcare, Noaptea fără stele, cum aş trece-o oare? Dacă-n gerul iernii, n-aş şti să te strig , Cine, cine oare, m-ar fer i de frig? Lasă-mi o fărâmă din a ta cămară, Ca să-mi fie-n suflet, veşnic primăvară . Şi, din toată hrana lumii, lasă-mi mie, Vrednicia pentru euharistie.  Că-i atât de rece lumea, şi străină, Tot mergând pe drumuri , fără de lumină. Dar, când eşti cu mine , sunt mereu Acasă . Şi înghețul lumii, nu mă mai apasă. De nu mi-ai fi Doamne , stâlp în toamna vieții, Ar umple pocalul, lacrima tristeții. Însă cu nădejdea Ta în veşnicie , Lacrima mi-l umple, doar de bucurie . De nu mi-ai fi, Doamne , scut de vreme rea,  Chiar de-aş avea totul, nimic n-aş avea. " 🖊maria apăvăloaie-lungu ( din volumul în lucru)

" P e veșmântul Maicii Sfinte  Trei steluțe aurii  Ne aduc la toți aminte Taina Sfintei Feciorii: Fu Fecioară Preacurată,  Fără nici măcar un gând,  Cum mai are orice fată,  La vreun fecioraș visând.  Ea era neprihănită Și sfioasă în purtări; Mintea Ei era uimită  Când privea prelung spre zări.. Nu-i lipsea nicicând suspinul   Și avea în ochi mereu Lacrimi tainice , născute Dintr-un dor de Dumnezeu. Ea privea spre cer în noapte  Și vedea că-i nesfârșit, Și-auzea în suflet șoapte  Coborâte din zenit.. Duhul o făcea cerească, Mintea Ei zbura ușor, Firea Ei cea omenească Devenise un Tabor . Nu degeaba când coboară  Gavriil în Betleem  Și-o găsește pe Fecioară  Depănând încet un ghem, Îi va face plecăciune  Ca un subaltern supus, La purtarea Veștii Bune Că-L va naște pe Iisus. Sufletul Mariei este  Alb precum un crin frumos   Când primea această veste Că-L va naște pe Hristos. Trupul Ei era un templu   ...

" C ând a adormit Maria, plâns-au văduvele toate, Plâns-au cu amar săracii și orfanii din cetate Căci ca Maica lor cea bună nu aveau să mai găsească, Iar acum dormea-ntre scânduri, gata să îi părăsească.. Mare jale îi cuprinse.. Se credeau bătuți de soartă.. Avuseseră o mamă și era acolo, moartă .. Trupul mărunțel și firav al Măicuței lor cea dragă În mormânt săpat în stâncă se grăbea să se retragă. Câte amintiri frumoase le veneau acum în minte.. Cine nu se încălzise cu-al ei zâmbet blând, cuminte, Cine, oare , nu ceruse  sfatul ei, balsam pe rană, Cine, oare , nu primise vreo hăinuță de pomană Împletită de acele mâini micuțe de copilă, Oferită cu tot dragul de-acel suflet plin de milă ?.. Da, Maria le fusese o adevărată mamă, Ajutându-i ca să treacă peste lipsuri, peste teamă, Întorcându-i din greșeală deseori pe calea bună , Învățându-i cu răbdare ce să facă, ce să spună , Îndemnându-i totdeauna să trăiască în iubire Fiindcă - le spunea Maria- dragostea-i a noastră fire....

🌿" C reștinii mei , să n-aveți teamă , Căci și orfani săraci de-ați fi, În cerul sfânt aveți o mamă Ce pururea vă va păzi! O mamă blândă, iubitoare, Mereu atentă la copii, Pe care inima o doare Când plâng la ea smeriții fii .. Ea ne privește din icoane, Strângând la piept un Prunc frumos, Iar când strigăm spre ea cu lacrimi, Își roagă Pruncul Cel milos: " Îi vezi , Iubirea vieții mele, Cum plâng și-mi spun al lor suspin? Li-s crucile pe umăr grele, Mai ușurează-le puțin"! Apoi urmează mângâierea Creștinului ce s-a rugat, Căci Maica Sfântă niciodată Pe cel ce-a plâns nu l-a lăsat.. Acum ne pregătim de praznic, Căci pe Măicuța o iubim.. În ziua Adormirii sale, Cu toții o să-i mulțumim !          Amin " Autor  Preot Sorin Croitoru

" M ult se mai ruga Fecioară, în grădina cu măslini,  Să o treacă Domnul grabnic către  slăvile luminii,  Căci în suflet și în ființă amintirea lui Hristos  Aducea umbra tristeții peste chipul ei frumos! Când în rugă-și spunea dorul cu smerită-nchinăciune Și măslinii de pe munte se plecau în rugăciune. Ca un semn preaminunat de cinstire și prinos, Către Ziditorul lumii, către Maica lui Hristos! Și în timp ce-și cânta dorul către Fiul Preaiubit, Să-i aducă bună veste, sol din ceruri a venit! Gavriil, ales să-i fie din pruncie  slujitor, A primit și azi să fie, Preacuratei, grăitor: - Bucură-te, Raza Lumii, Maică întru Feciorie, Ruga ta va fi-mplinită peste trei zile, Marie!  Dulcele Tău Fiu te-așteaptă să împărățești în veci, Și să salți deasupra morții, peste boldul ei să treci.  Lângă Împăratul Slavei, vei fi Diamantul Sfânt, Și vei străluci de-a pururi și în Cer și pe Pământ!  Îmbrăcată în porfiră și în haină-mpărătească, A ales Iubitu-ți Fiu v...

" I ubi-Te-voi, DOAMNE , acum şi atunci, Când fi-voi ţărână sub lespezi şi cruci. Că Tu eşti Lumina ce arde în noi, Şi-n lumea aceasta, şi-n viaţa de-apoi! Iubi-Te-voi, DOAMNE , şi când am să cad, Şi-n focul gheenei de-ar fi ca să ard. Sub crucea ce-mi port de-ar fi ca să pic, Ajută-mă, DOAMNE , să pot s-o ridic! Iubi-Te-voi, DOAMNE , oriunde m-oi duce, Când sufletu-mi râde, când lacrima-mi curge. Când fi-voi tăcut şi nu Te-oi chema , Priveşte Tu, DOAMNE, în inima mea! Iubi-Te-voi, DOAMNE , eu biet rătăcit, Ce drumul spre Tine cu greu l-am zărit. Sunt oaia pierdută în lumea nebună, Aşteaptă-mă, DOAMNE, şi bagă-mă-n turmă!  Iubi-Te-voi, DOAMNE , aşa vreau să-Ți strig, Ecoul să treacă prin vreme şi timp.. Să treacă prin lume, să treacă prin noi, În sufletul rece s-aprindă văpăi! Iubi-Te-voi, DOAMNE , atunci când mă cerţi, Doar Tu eşti Acela ce poţi să mă ierţi. Doar Tu eşti Acela ce poţi să îmi dai Odată cu mila... şi colţul de Rai! " Autor versuri: Eliana Popa

" O stenit de cale lungă  Sufletu-mi cere popas  Ca la Dumnezeu să plângă  Și să-i ceară... un răgaz!  -Te îndură Sfânt Părinte,  la-mi povara, e prea grea!  Nu mai pot merge-nainte,  Să mă odihnesc aș vrea!  Să-mi fie și mie bine,  Să nu am nici un necaz  Nici în piept să n-am suspine  Și nici lacrimi pe obraz!  Am simţit o adiere,  Caldă, binefăcătoare  Şi un glas cu mângâiere,  Mi-a șoptit cu milă mare:  -Știu și simt cât ţi-e de greu,  Ferește-te de păcat,  Priveşte în jurul tău  Nu te lăsa înșelat!  Eu am făurit pământul,  Şi ți l-am dat în dar ţie,  Ți-am dat soarele și vântul  Şi ţi-am promis veșnicie!  Roagă-te și ai credință  Voi fi mereu lângă tine,  lar ca să ai biruinţă,   Luptă-te și-ți va fi bine! .." Autor Mariana Andrei

  " R ămas de mic orfan pe lume, Ca un copil al nimănui, Mi-am pus nădejdea mea spre Domnul Cerând de-a pururi mila Lui Bunica, Dumnezeu s-o ierte, Mi-a semănat de timpuriu În suflet tainele credinții Și rodul lor mă ține viu O, scumpa mea bătrână sfântă Eu, tot ce am îți datoresc, Căci m-ai adus la cunoștința Părintelui Celui Ceresc "Când tatăl meu" (cum zice psalmul) "Și mama mea m-au părăsit, Atuncea Domnul cel din ceruri La sânul milei m-a primit Deci, suflete al meu smerite Întraripează-te mereu, Prin rugăciune prea fierbinte și dragoste spre Dumnezeu. Privind în inimă cu mintea Să cauți tainicul izvor, Din care viața se adapă Cu darul cel mântuitor Urmează calea mântuirii Trăind în pace singurel și toată grija cea lumească S-o lepezi astăzi pentru El." Sfântul Ioan Iacob Hezovitul

" M ă gândesc la Preacurata, Cred că ne gândim cu toții, Mă gândesc la Preacurata Și îmi vin adânci emoții: Cum a fost ca o Fetiță Să se vadă dintr-odată La o vârstă-atât de mică, Fără mamă, fără tată?.. Nu i-au fost răpiți părinții, Nu a fost nici Ea răpită; Ea fusese dinainte  Tatălui Ceresc menită, Căci Maria, mica Pruncă, S-a născut din rugăciune. Mult ceruseră părinții  Să o aibă prin minune.. Cugetând la Preacurata Simt un fel de-înfiorare. Când copiii după mame Strigă care mai de care, Prunca de trei ani, Maria, Fără lacrimi de mâhnire Va cunoaște-o lume nouă Și o altfel de iubire.. Moise oarecând pe munte Cunoscu Iubirea pură; Eva și Adam, strămoșii, În Eden o cunoscură, Iar Mariei, Pruncei Sfinte, În al treilea an de viață I se dă să guste-n Templu Din a Harului dulceață. Ioachim și Sfânta Ana Au știut mai dinainte Că Maria o să-L aibă Chiar pe Dumnezeu Părinte, De aceea când fu vremea, După multă rugăciune, Au plecat cu Ea la Templu Și au dat-o “pe mâini bune”. Cuget...

" Î n prima zi de post, Măicuță Sfântă, Privesc icoana Ta cu duh smerit  Și-Ți mulțumesc de tot ce până astăzi Din bogăția Ta mi-ai dăruit. Cuvine-se ca eu și toți creștinii Să-începem postul prin a-Ți mulțumi, Și din izvorul darurilor Tale Și mai bogate daruri vom primi . În prima zi de post, Măicuță Sfântă, Privesc icoana Ta îngenuncheat. Iubirea Ta mă umple de emoții Și pieptul meu îl simt înfierbântat. Cuvine-se ca eu și toți creștinii Să îți aducem laude în zori Ca tu să simți în suflet bucurie, Văzându-ți fiii recunoscători. În prima zi de post, Măicuță Sfântă, Aș vrea să scap de grijile lumești, Să mă desprind de cele trecătoare, Să mă dezleg de cele pământești. Cuvine-se ca eu și toți creștinii Să potolim al inimii tumult, Ca să putem, cu sufletul în pace, În postul tău să te iubim mai mult.." de Preot Sorin Croitoru