Treceți la conținutul principal

De nu mi-ai fi, Doamne..






"De nu mi-ai fi, Doamne, leagăn la culcare,

Noaptea fără stele, cum aş trece-o oare?

Dacă-n gerul iernii, n-aş şti să te strig,

Cine, cine oare, m-ar feri de frig?



Lasă-mi o fărâmă din a ta cămară,

Ca să-mi fie-n suflet, veşnic primăvară.

Şi, din toată hrana lumii, lasă-mi mie,

Vrednicia pentru euharistie. 



Că-i atât de rece lumea, şi străină,

Tot mergând pe drumuri, fără de lumină.

Dar, când eşti cu mine, sunt mereu Acasă.

Şi înghețul lumii, nu mă mai apasă.



De nu mi-ai fi Doamne, stâlp în toamna vieții,

Ar umple pocalul, lacrima tristeții.

Însă cu nădejdea Ta în veşnicie,

Lacrima mi-l umple, doar de bucurie.



De nu mi-ai fi, Doamne, scut de vreme rea, 

Chiar de-aş avea totul, nimic n-aş avea."





🖊maria apăvăloaie-lungu

( din volumul în lucru)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

NAȘTEREA DIN NOU ÎN HRISTOS..

" S finții Părinți ne spun că Dumnezeu a creat lumea și tot ce este în ea, dar își continuă creația zi de zi și clipă de clipă, veghind asupra întregii creații veșnic. Dumnezeu creează locuri, oameni, întâlniri, comuniuni între oameni care nu s-au cunoscut niciodată prin Duhul Sfânt. Oamenii cu o viață duhovnicească îmbunătățită, cu o viață de sfințenie lasă în urma lor o dâră a harului divin. Mai mult, atunci când îi întâlnești te simți mic, te simți slab, te simți păcătos.  Într-o noapte de vară, a bătut la noi la ușă o astfel de persoană. Am deschis ușa și ne-a izbit în față harul divin. Era maica Teodora (Sfânta Elisabeta), pe care am poftit-o în casă, am așezat-o la masă. Am mâncat, ne-am rugat, am plâns cu lacrimile bucuriei duhovnicești. În acea noapte, s-a întâmplat o minune în casa noastră. Fosta soție, Cherața, a avut un moment de meditație profundă și de căință, ca într-un film i s-a derulat în față viața ei plină de păcate, după care a izbucnit în plâns și a plâns preț...

IMITAREA UNUI SFÂNT..

" A tunci când un creștin ortodox întâlnește un duhovnic îmbunătățit sau un alt creștin cu viață de sfințenie, acesta are tendința de a-l imita în toate lucrurile. Capătă o încredere deosebită și face ascultare fără șovăire față de acesta.  Așa s-a întâmplat și cu sora Cherața, atunci când a întâlnit-o pe maica Teodora (Sfânta Elisabeta). Ea se comporta ca și când era sfântă. Mai mult, ea spunea că îl vede pe Iisus Hristos în maica. Era atentă la tot ce făcea maica și o imita. Cum se așeza maica, așa se punea și ea, o imita în gesturi, în rugăciune, în modul cum se închina, cum mânca, cum citea etc. Rugându-ne împreună la bordeiul maicii din muntele Giumalău, după rugăciune i-a spus maici: „Maică, vreau și eu să fiu pustnică!”și maica i-a răspuns: „Cherață, poți fii orice numai pustnică, nu!” Dar, în acest sens, poți face altceva și îți voi spune personal. Și ce credeți că i-a spus? I-a spus că poate trăi o căsătorie albă dar numai cu acceptul soțului și cu binecuvântarea duhovnic...

Sfânta Elisabeta de la Mănăstirea Pasărea "NU EU, CI SEMNELE TIMPULUI VORBESC!"..

" B iserica Ortodoxă nu deține profeții clare despre ce se va întâmpla cu omenirea, dar are niște adevăruri spuse de anumiți creștini, în special călugări și pustnici, așa zis "oameni ai lui Dumnezeu", creștini cu „mintea și vederea lui Hristos”. Acestora le este descoperit adevărul lumii în chip deslușit. Pustia nu face altceva decât să îți deschidă ochii, iar lumea de azi ți-i închide ca să nu poți vedea. De aceea, pustnicul vede ceea ce un om obișnuit nu vede. De aceea, pustnicii par străini cu totul de această lume, ei sunt „nebuni pentru Hristos”. Creștinul obișnuit nu aude glasul Bisericii, dar'mi te să audă vocea lui Dumnezeu. "Cu cel cuvios, cuvios vei fi. Cu cel nevinovat, nevinovat vei fi. Cu cel ales, ales vei fi. Și cu cel îndărătnic, te vei îndărătnici. "- zice David. Mult timp n-am putut înțelege cuvintele Psalmistului „Glasul Domnului, cel ce varsă para focului” (Psalmul 28, 7). Apoi am înțeles că flacăra, care pe pământ are și foc și lumină,...