Înainte de a pleca în Banat, Sfântul Cleopa, care avea 28 de ani, a mers la părintele Vichentie să îi ceară sfat, știind că posibilitatea revederii era destul de mică.
Ultima întâlnire dintre cei doi a fost consemnată de Arhimandritul Ioanichie Bălan în Patericul Românesc.
Preacuvioase părinte, în curând vei pleca de la noi şi nu ne vom mai vedea în viaţa aceasta. Spune-ne ultimul cuvânt de folos. Iar părintele Vichentie, punându-şi mâna pe grumazul părintelui Cleopa şi cu cealaltă lovind uşor in masă, a zis:
– Ascultă, mata, părinte Cleopa, ascultă ce-ţi spune popa. Iată ultimul meu cuvânt: răbdare, răbdare, răbdare! Şi când ţi se va părea matale c-ai gătit-o, ia-o din nou de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare!
– Dar până când, părinte Vichentie?
– Până la uşa mormântului! Apoi, dragii mei, vom merge noi acolo în grădina raiului. Şi acolo cântă păsări aşa de minunat! Şi sunt copaci cu flori şi fructe de aur! Şi pajişti care veşnic înfloresc. Şi sunt izvoare cu ape limpezi! Acolo vom vedea cetele sfinţilor. Acolo vom auzi cântările îngerilor. Acolo vom petrece în veci cu Domnul. Deci, fraţii mei, acolo în rai să ne întâlnim!
Sursa: Arhimandritul Ioanichie Bălan în Patericul Românesc.

Comentarii
Trimiteți un comentariu