Treceți la conținutul principal

26 august - MONAHUL VARSANUFIE DIN BISERICA UCRAINEANĂ A FOST MARTIRIZAT CU CRUZIME ÎN URMĂ CU 3 ZILE ..





"Cu trei zile în urmă, pe 23 august 2026, un monah îmbunătățit, recunoscut pentru viața sa duhovnicească, Părintele Varsanufie Turianski de la Lavra „Adormirii Maicii Domnului” Sviatohirsk, din estul Ucrainei, a fost omorât cu bestialitate de către trei ucigași. Ucigașii au fost descriși de un alt martor grav rănit, ca fiind soldați care purtau uniforma armatei ucrainene. MONAHUL VARSANUFIE DIN BISERICA UCRAINEANĂ A FOST MARTIRIZAT CU CRUZIME

Moartea demnă a monahului Varsanufie

Atacul ucigaș a avut loc în jurul orei 11:00 dimineața, în curtea mănăstirii, mai exact în apropierea Bisericii Sfântul Nicolae, situată în partea de sus a complexului monahal. Părintele Varsanufie, cel care a ținut piept atacatorilor, a fost înjunghiat cu cuțitul, suferind mai multe lovituri, inclusiv la nivelul feței. Martorii declară că părintele a murit demn, rugându-se și rostind următoarele cuvinte: „Slavă Domnului Iisus Hristos! … Sunt monah…”.


Această crimă cutremurătoare, care a șocat întreaga lume, ne arată încă o dată că războiul, precum și instigarea la ură și violență, trebuie preîntâmpinate și oprite de urgență. Este nevoie să se demareze cât mai grabnic soluții de pace și de înțelegere, mai ales între Bisericile surori, membre ale aceluiași Trup al Bisericii lui Hristos.


Conform certificatului medical de deces eliberat de filiala Sloviansk a Biroului Regional de Expertiză Medico-Legală Donețk, părintele Varsanufie a murit nu doar în urma loviturilor de cuțit, dar și din cauza unei răni prin împușcare la cap și gât, cu afectarea oaselor craniului, suferită într-un atac cu intenția de a ucide, comis cu o armă de foc de mână (pistol).


Obștea l-a găsit pe monah zăcând într-o baltă de sânge pe o platformă a scărilor Sfinților Chiril și Metodie. Ultimele sale cuvinte au fost: „Slavă Domnului Iisus Hristos!.. Sunt monah.”. Procedurile penale au fost deschise cu privire la atac, iar investigația este în desfășurare.


Mărturia unui rănit în urma atentatului

Conform site-ului mănăstirii și altor surse de presă, Lavra Sviatohirsk, care mai înainte aparținea de Patriarhia Moscovei, era supravegheată de către unități militare ale Armatei Ucrainene. Andrei Kirienko, unul dintre răniții grav, a spus că, în momentul atacului, se afla singur pe platforma superioară a Lavrei, în apropierea bisericii, lângă scări, stând pe o bancă. Trei militari s-au apropiat de el. El a subliniat că aceștia nu erau membri ai personalului Forțelor Armate ale Ucrainei care sunt staționați în mod normal în partea de sus a mănăstirii. Cei trei erau în echipament complet de luptă și, în opinia sa, arătau ca membrii unei unități speciale. „Cu siguranță un fel de forțe speciale”, a spus el.


Când s-au apropiat de el, bărbații au spus: „Slava Ucraina!”. Andrei a rămas tăcut. Ei au repetat fraza, iar el a răspuns: „Slavă Domnului Dumnezeului nostru! Mântuiește-ne și ne păzește!”. Kirienko a spus că aceștia au început apoi să îl bată. Unul din atacatori a început să îl lovească cu niște grinzi de lemn din apropiere. Andrei a apucat bârna în încercarea de a opri bătaia. Potrivit acestuia, atacatorul a scos apoi un cuțit din vesta sa și a început să îi taie mâinile pentru a-l forța să îi dea drumul. Andrei a eliberat bârna și a rămas aplecat, ținându-se de balustradă.


I s-a ordonat apoi să se ridice în picioare. Kirienko a crezut că urmează să îl împuște. În schimb, a spus el, l-au înjunghiat de mai multe ori, inclusiv într-o rană care i-a afectat plămânul, iar el a căzut la pământ. Kirienko a spus că a supraviețuit printr-un miracol, în ciuda pierderii masive de sânge. Aproximativ 40 de minute au trecut între atac și momentul în care a fost găsit, iar în acest timp și-a pierdut cunoștința în mod repetat. El a mai spus că a auzit focuri de armă după atac.


Andrei a aflat abia mai târziu, în spital, că monahul Varsanufie a fost ucis, iar monahul Grigorie a fost rănit.


Cine era Monahul Varsanufie

De pe site-ul oficial al mănăstirii, aflăm câteva date biografice despre Părintele Varsanufie, care s-a învrednicit să fie martirizat pentru Hristos:

Monahul Varsanufie (în lume Turianski Vasile Veaceslavovici) s-a născut la 22 iulie 1973. A obținut două diplome de studii superioare: în 1996 a absolvit Universitatea Tehnică de Stat din Donețk, specializarea „Prepararea minereurilor”, iar în 2005 – Universitatea Internațională de Finanțe (filiala Donețk a DonDTU), specializarea „Finanțe”.

A lucrat ca inginer proiectant în cadrul departamentului de preparare și metalurgie al institutului „Norilskproekt”, în sfera comercială, precum și în departamentul de planificare al Combinatului de Fluxuri și Dolomite din Docuceaevsk (FDK).

Treptat, interesul pentru viața lumească a început să cedeze în fața dorinței de a se dedica în totalitate lui Dumnezeu. Iar în vara anului 2013, Vasile Turianski a fost primit în rândul obștii Lavrei Sviatohirsk.

Pe 1 ianuarie 2015, în Catedrala Adormirii Maicii Domnului a Lavrei, starețul arhiepiscop Arsenie l-a tuns în rasoforie cu numele Eusebiu – în cinstea Sfântului Sfințit Mucenic Eusebiu, episcopul Samosatelor.

Pe 23 aprilie 2019, în Marea Marți din Săptămâna Patimilor, mitropolitul Arsenie l-a tuns în monahism cu numele Varsanufie – în cinstea Sfântului Varsanufie, episcopul Tverului.

În mănăstire, a îndeplinit ascultări la trapeză, ca grădinar (cultivator de flori) și la sere.

În ziua morții sale martirice, părintele Varsanufie s-a învrednicit să se împărtășească cu Sfintele Taine ale lui Hristos.

Veșnică pomenire nou-adormitului monah ucis, Varsanufie!

Slujba de înmormântare a fost oficiată pe 25 august, în catedrala Adormirii Maicii Domnului a Lavrei și a fost înmormântat lângă mormintele arhimandritului Galaction (Vuicenko) și al monahului Aristoclie (Hașcina), care au fost uciși în timpul bombardamentelor asupra Lavrei din anul 2022."




Sinaxar

un material din revista Atitudini

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Asta a văzut Cuvioasa și n-a putut descrie în cuvinte omenești" ...

 SFÂNTA CUVIOASĂ ELISABETA A TĂCUT. EA A VĂZUT SFÂRȘITUL OMULUI AȘA CUM ÎL ȘTIAM " N ăscută pe 16 iulie 1970, în satul Benia, comuna Moldova Sulița, județul Suceava, purta în viața civilă numele Rodica Lazăr. La data de 9 septembrie 1986, fata Rodica Lazăr, la numai 16 ani, a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea, de lângă București. În anul 1988, de praznicul Sfintei Treimi a primit binecuvântarea să poarte culion și rasă. Pe data de 12 de-cembrie 1990, de sfântul ierarh Spiridon a primit rangul de rasoforă cu numele de Elisabeta. În anul 1991 a primit ascultarea de lucrătoare la atelierele mănăstirii Pasărea, unde se produceau obiecte de cult și bisericești. În ace-lași an a frecventat Școala de muzică psaltică din București, la Părintele profesor Victor Frangulea. La 22 mai 1996, din mila lui Dumnezeu, maica Timoteia i-a făcut chemare să meargă în Țara Sfântă, unde a făcut ascultare de paraclisier și cântăreț bisericesc la strană, la Biserica Românească de la Ierusalim. În anul 1...

NAȘTEREA DIN NOU ÎN HRISTOS..

" S finții Părinți ne spun că Dumnezeu a creat lumea și tot ce este în ea, dar își continuă creația zi de zi și clipă de clipă, veghind asupra întregii creații veșnic. Dumnezeu creează locuri, oameni, întâlniri, comuniuni între oameni care nu s-au cunoscut niciodată prin Duhul Sfânt. Oamenii cu o viață duhovnicească îmbunătățită, cu o viață de sfințenie lasă în urma lor o dâră a harului divin. Mai mult, atunci când îi întâlnești te simți mic, te simți slab, te simți păcătos.  Într-o noapte de vară, a bătut la noi la ușă o astfel de persoană. Am deschis ușa și ne-a izbit în față harul divin. Era maica Teodora (Sfânta Elisabeta), pe care am poftit-o în casă, am așezat-o la masă. Am mâncat, ne-am rugat, am plâns cu lacrimile bucuriei duhovnicești. În acea noapte, s-a întâmplat o minune în casa noastră. Fosta soție, Cherața, a avut un moment de meditație profundă și de căință, ca într-un film i s-a derulat în față viața ei plină de păcate, după care a izbucnit în plâns și a plâns preț...

IMITAREA UNUI SFÂNT..

" A tunci când un creștin ortodox întâlnește un duhovnic îmbunătățit sau un alt creștin cu viață de sfințenie, acesta are tendința de a-l imita în toate lucrurile. Capătă o încredere deosebită și face ascultare fără șovăire față de acesta.  Așa s-a întâmplat și cu sora Cherața, atunci când a întâlnit-o pe maica Teodora (Sfânta Elisabeta). Ea se comporta ca și când era sfântă. Mai mult, ea spunea că îl vede pe Iisus Hristos în maica. Era atentă la tot ce făcea maica și o imita. Cum se așeza maica, așa se punea și ea, o imita în gesturi, în rugăciune, în modul cum se închina, cum mânca, cum citea etc. Rugându-ne împreună la bordeiul maicii din muntele Giumalău, după rugăciune i-a spus maici: „Maică, vreau și eu să fiu pustnică!”și maica i-a răspuns: „Cherață, poți fii orice numai pustnică, nu!” Dar, în acest sens, poți face altceva și îți voi spune personal. Și ce credeți că i-a spus? I-a spus că poate trăi o căsătorie albă dar numai cu acceptul soțului și cu binecuvântarea duhovnic...