În secolul al IV-lea, în pustiul Tebei şi Nitriei trăiau asceți purtători de duhul sfânt. Unul dintre aceştia era şi părintele Evloghie. Acesta, când slujea, era aşa de luminat încât cunoştea starea sufletească a fiecărui monah care se apropia să se împărtăşească şi după caz la caz îl sfătuia:
„Cum ai îndrăznit să te apropii de Sfintele Taine având conştiinţa murdară? Tu, în noaptea asta, ai avut gânduri necurate".
„Iar tu, spunea altuia, te-ai gândit că nu există diferență între păcătos și cel drept, când se apropie de Sfintele Taine".
„Şi tu, îi spunea unui al treilea, ai avut suspiciuni dacă o să te sfințească Sfânta Euharistie".
„Depărtaţi-vă deci de Sfintele Taine şi pocăiți-vă din tot sufletul, să vi se ierte păcatele şi să vă învredniciți pentru Sfânta Euharistie. Dacă nu vă curățiți nu vă puteți apropia de Trupul lui Hristos".
Un alt preot, Piamon, care locuia aproape de Diolcopole, foarte smerit şi luminat, avea de multe ori vedenii.
Într-o zi, pe când oferea jertfa cea fără de sânge, a văzut un înger stând de-a dreapta sfântului jertfelnic, care scria într-o carte numele tuturor celor care se împărtăşeau.
A văzut pe inger cum ştergea numele unor monahi care nu veniseră la slujbă. Aceştia după treisprezece zile au murit!
Pe Piamon îl chinuiau mult diavolii si l-au dus într-o stare atât de gravă încât nu mai putea să stea în picioare și să slujească. Cândva însă s-a apropiat un inger de el, l-a luat de mână, i-a dat putere şi l-a dus sănătos la sfântul jertfelnic.
Sursa: Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii.
Traducere: Tănase Mihai ,Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului.

Comentarii
Trimiteți un comentariu