Cămara materială, a omului ce se liniștește într-însa, închide o singură ființă, pe când cea lăuntrică, cea duhovnicească, îi face loc și lui Dumnezeu și întregii împărății Cerești, potrivit cuvintelor evanghelice ale lui Hristos însuși: "Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru" (Luca 17, 21).
Acest text este astfel lămurit în cuvintele Sf. Macarie Egipteanul: "inima este un prea mic vas, dar într-însa sunt îngerii, este viața și împărăția, într-însa sunt cereștile cetăți, într-însa sunt toate comorile harului".
În încăperea lăuntrică, în cămara inimii, omul trebuie mai des să se închidă, decât între pereții cei văzuți și, adunându-și acolo toate gândurile, să-și înfățișeze mintea înaintea lui Dumnezeu, să se roage Lui în taină, cu toată căldura duhului și cu credință vie, iar odată cu acestea, să se învețe întru cugetarea de Dumnezeu, pentru ca astfel să poată crește până la statura bărbatului desăvârșit
Sbornicul. Despre rugăciunea inimii

Comentarii
Trimiteți un comentariu