Acest cuvios părinte s-a născut din părinți dreptmăritori creștini într-un sat nu departe de Rădăuți. Din copilărie cuprins de o deosebită râvnă către cele duhovnicești a părăsit casa părintească și a trăit o vreme în obștea cuvioșilor părinți de la biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, nevoindu-se la sporirea credinței și a faptelor bune, iubind foarte mult rugăciunea și privegherile de toată noaptea.
Îmbogățindu-se în cunoștințele teologice din citirea cărților de slujbă și din sfinții părinți, arătând ascultare și smerenie în toate cele încredințate de starețul acestei sfinte obști călugărești de la Catedrala din Rădăuți, a primit chipul îngeresc al vieții călugărești, cu numele de David.
Râvna spre și mai multe nevoințe duhovnicești l-a mânat la mănăstirea Sfântului Lavrenție, aproape de satul Laura de astăzi. În acest loc de sihăstrie, ziua lucra împreună cu toți ostenitorii sfintei mănăstiri, iar noaptea, în chilia sa, petrecea în necontenită rugăciune și priveghere. Cunoscându-i râvna și simțindu-i dorința neîncetată după Dumnezeu, la sfatul părintelui său duhovnicesc, starețul acestei Lavre i-a dat schima cea mare, primind numele de Daniil.
Nu după multă vreme de la primirea stării de schimnic, cu binecuvântarea starețului său, se retrage în locurile tainice ale codrului, lângă pârâul cu numele Viteu, localitatea Putna, unde cu ajutorul ciobanilor și al altor iubitori de viață duhovnicească și-a săpat într-o stâncă o chilie pe care o vedem și astăzi, nu departe de Mănăstirea Putna.
Cunoscut ca mare nevoitor și stăruitor în rugăciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte mulți credincioși spre a-i cere sfat și îndrumare de învățătură și trăire creștinească și a se ruga lui Dumnezeu pentru vindecare de bolile sufletești și trupești. Un alt loc unde a sihăstrit Cuviosul Daniil este și stânca Șoimului, lângă Voroneț, unde, de asemenea, era căutat de credincioși pentru folosul lor duhovnicesc.
Între nenumărații săi fii duhovnicești care-l cercetau adesea, pomenim pe dreptcredinciosul voievod Ștefan cel Mare, așa cum arată cronicile și multe alte însemnări din paginile de istorie a neamului și Bisericii noastre strămoșești.
Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a cuviosului Daniil, pusă de Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare: "Acesta este mormântul părintelui nostru David, schimnicul Daniil", arată legătura duhovnicească a fiului cu părintele său duhovnicesc. De aici și rânduiala statornicită de Biserica noastră ca acești doi mari bărbați preaiubitori de Dumnezeu să fie cinstiți deopotrivă ca unii care au fost uniți în rugăciune, în credința curată și în iubire de Biserică și neam.
După îngroparea sa, în biserica mănăstirii Voroneț, unde a povățuit multă vreme pe ostenitorii acelei obști, Sfântul Cuvios Daniil a fost și este cinstit ca părinte duhovnicesc, pomenit fiind împreună cu Sfântul și Marele Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai acelei Sfinte Mănăstiri. La mormântul său străjuiește un sfeșnic cu lumânare aprinsă, iar credincioșii vin continuu spre a primi binecuvântare și ajutor duhovnicesc, dobândind vindecări de bolile sufletești și trupești, așa cum se arată în diferite scrieri până în vremea noastră.
Chipul Cuviosului Părinte Daniil Sihastrul este zugrăvit alături de cel al Mitropolitului Grigore Roșca, alt fiu duhovnicesc al său, pe peretele exterior al Bisericii Voroneț, deasupra ușii de intrare, pe latura de sud a acesteia. Pe pergamentul pe care Cuviosul Daniil îl ține în mână stă scris: Veniți fraților, de mă ascultați, învăța-vă-voi frica Domnului...".
Aceasta frică de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii, să ne călăuzească în toate zilele vieții noastre cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul. Amin.
Comentarii
Trimiteți un comentariu