Fecioara nu a suferit,
Ci L-a născut ușor deodată
Pe Fiul ei Cel preaiubit.
Durerea vine ca urmare
A dezmierdărilor trupești,
Dar în Preasfânta Născătoare
Așa ceva n-o să găsești.
Copilul a ieșit din Mamă
Ca firul ierbii din pământ;
Ea n-a simțit nici pic de teamă,
Născându-și Fiul Cel Preasfânt.
Luând Iisus a noastră fire,
Nu a pierdut din ce avea,
Iar minunata Sa venire
Nu a schimbat-o nici pe Ea.
Precum, trecând prin el lumina,
Un geam nu suferă schimbări,
Ba nici în raza cu pricina
Nu vom găsi modificări,
La fel, venind de mila noastră
Din ceruri Cel făr' de-nceput,
Fecioara I-a fost Lui fereastră,
Iar El, Lumina Ce-a trecut!
Și iată astfel că Maria
Născând rămâne cum era.
N-a vrut să-i strice fecioria
Hristos, venind la noi prin Ea.
Și când afirm că "n-a schimbat-o",
La feciorie mă refer,
Căci minunat a transformat-o
Atâta har primit din Cer:
Maria e a doua Evă,
Prin care neamul omenesc
Complet uscat și gol de sevă
Primit-a Duhul Cel Ceresc.
În noaptea-aceea înstelată
Pământul strălucea frumos:
Se arătase dintr-odată
Lumina Domnului Hristos!
Preot Sorin Croitoru

Comentarii
Trimiteți un comentariu