Treceți la conținutul principal

ISIHASMUL ȘI RELIGIILE ORIENTALE

 



"Fiecare om are înnăscută în el tânjirea după Dumnezeu; este atras de prezenţa Domnului, însetează după veşnicie, deoarece a fost plămădit de mâinile Sale. Însă atunci când încearcă să se înalţe la cer, punându-şi toată încrederea in sine, el absolutizează oarecum această nevoie stringentă şi cade in ispita îndumnezeirii de sine. De aceea este alungat de la Fata lui Dumnezeu. Dumnezeu îl cheamă pe om să împreună-lucreze cu El. Omul trebuie să se străduiască să împlinească partea care ține de el, fără a pierde însă conştiinţa plină de recunoştinţă a faptului că partea cea mare a fost deja împlinită de către Dumnezeu Însuşi, prin Crucea şi Învierea Domnului Iisus Hristos. Atunci când creştinul ajunge la limanul despătimirii, el trăieşte într-o stare de extremă încordare ziditoare. Sfântul Ioan Scărarul definește nepătimirea ca fiind „învierea sufletului înainte de cea a trupului"7. Iar Cuviosul Sofronie lămureşte că starea nepătimirii cea asemenea lui Dumnezeu îi împărtăşeşte omului arătarea Luminii nezidite şi, într-un adevărat imn pe care i-l închină, scrie: „Nepătimirea creştină nu este lepădare a fiinţării, ci înveșmântare într-o nouă viaţă, sfântă, veşnică, adică în Dumnezeu. [...] Năzuind către nepătimire, pravoslavnicul nevoitor năzuieşte către o vie şi adevărată părtăşie cu Dumnezeu, pe care îl ştie a fi nepătimitor. Nepǎtimirea lui Dumnezeu nu este ceva mort, static, ei nu îi este propriu a nu lua parte la viața lumii şi a omului. Nepătimirea lui Dumnezeu nu este lipsa în El a mişcării, a împreună pătimirii, a iubirii. [...] Dumnezeu este întreg viaţă, întreg iubire; Dumnezeu este lumina în care nu este niciun întuneric. [...] Dumnezeu este nepătimitor, dar nu nepărtaş la viața făpturii. [...] El mântuieşte ca un Tată, ca un Prieten; mângâie ca o mamă; ia parte în chipul cel mai apropiat la toată istoria omenirii, la viața fiecărui om, însă prin aceasta nu se aduce nici schimbare, nici clătinare, nici înşiruire în Însăşi Fiinţa Dumnezeiască”. Cel despătimit nu înăbuşă fiecare simţământ sau gând care îi tulbură concentrarea. Dimpotrivă, el este plin de cugete, de înțelesuri, de simțăminte care îl îmboldesc spre unirea cu Dumnezeu. Nepătimirea este împletirea recunoştinţei şi a iubirii faţă de Dumnezeu şi om. ,,Nǎzuind către nepătimirea asemenea lui Dumnezeu, pravoslavnicul nevoitor gândeşte acea nepătimire nu ca pe o <<rece nepăsare>>, nu ca pe o «<despuiere de o existenţă iluzorie>>, nu ca pe o contemplare a celor aflate <<din-
colo de bine şi de rău», ci ca viaţă în Duhul Sfânt. Cel nepătimaş este plin de dragoste, de împreună-pătimire, de părtăşie, dar toate acestea purced de la Dumnezeu Care lucrează în el. Nepătimirea se poate defini ca <<dobândirea Duhului Sfânt», ca Hristos viețuind în noi" .

Isihasmul

Cuptorul înrourat al inimii

 ISIHASMUL ȘI RELIGIILE ORIENTALE



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Să nu luați niciun document biometric – e începutul lepădării de Hristos!” - Profeția starețului Tavrion despre vremurile de pe urmă..

  Atentie atentie la aceste mari pericole: Buletinul electronic si Id Digitală.. "Fraților dacă închidem ochii și acceptăm tot ce ne dă acest sistem antihristic apoi noi ce cruce mai ducem? Suntem luptați cu viclenie pe mai multe fronturi și trebuie să nu ne lagăm inima de nimic pământesc ca să fim liberi sufleteste, să nu ne închinăm la nici-un idol (bani,confort,plăceri,putere.. ect).       Inima și mintea noastră trebuie să fie doar la Dumnezeu și să răbdăm cu bucurie pentru păcatele noastre și  dragostea Sa toate încercările care vin asupra noastră..." "Părintele Tavrion spunea că unul dintre primele lucruri pe care supușii lui Antihrist îl vor aplica lumii va fi acela de a crește foarte mult prețurile și costurile de zi cu zi , ca astfel să determine oamenii să recunoască stăpânirea… Vor crește foarte mult prețurile la alimente, la serviciile sociale și la multe altele, iar apoi vor scoate banii cash din circulație și îi vor face electronici. Se pregăt...

Dumnezeu îngăduie dracului să ne provoace, tocmai ca să vedem ce iese din noi..

  " D umnezeu vrea să-i unească pe soți în iubire, în același duh. Dumnezeu vrea să-i unească pe frați, pe surori în mănăstire, în același duh, ca toți să fie una. Acesta este scopul lui Dumnezeu cu noi, ca toți să fie una . Diavolul, însă, caută să dezbine. Scopul lui Dumnezeu este să ne unească, i ar scopul diavolului este să ne despartă, să ne separe . Și-atunci, dracul, ca să separe, se folosește de „lumea” dinlăuntrul nostru și începe să scoată la suprafață patimile și lovesc în ceilalți. Ceilalți, dacă nu sunt nici ei întăriți, se supără și lovesc și ei, înapoi și, de-aici conflictele, certurile. Și atunci, vine Sf. Dorotei al Gazei, mi se pare și dă exemplul acesta, că „ omul este ca o sticlă. Cineva care îi face ceva, sau îl jignește , e ca și când ar arunca cu o piatră și ar sparge sticla. Vina lui este că a spart sticla, dar nu-i vina lui ce curge din sticlă”. Când tu mă provoci cu ceva și eu încep să mă enervez , să țip la tine, să scot din gură nu știu ce cuvinte, ...

SAREA PAMANTULUI filmul 2 seria 1/2 Schiarhimandrit Hristofor din Tula

Părintele Hristofor a plecat dintre noi pe data de 9 decembrie 1996.  În acea zi mulți oameni aflați la kilometri distanță de oraș, au văzut deasupra Tulei un stâlp de foc care se înalța la ceruri. Ei au crezut că este o minune a naturii, dar de fapt Domnul arăta oamenilor sfinția preacredinciosului plecat de printre noi.  Părintele Hristofor a fost înmormântat în mănăstirea din Venevo. https://youtu.be/uKu4ftWpNnE?is=5Hy3tWTELlyldts3