Despre Pavel
"Este în Egipt un munte care conduce la pustia Schit şi care se numeşte Fermi. în acest munte vieţuiesc nevoindu-se ca la cinci sute de bărbaţi, între ei se afla şi unul, numit Pavel, care avea următoarea vieţuire. Nu se atingea de nici un lucru, de nici o lucrare, nu primea de la cineva altceva decât ceea ce mânca.
Lucrarea şi nevoinţa lui era să se roage neîncetat. Avea întipărite trei sute de rugăciuni. Purta în sânul lui atâtea pietricele, aruncând câte una după fiecare rugăciune.
Acesta venind să-l întâlnească pe Sfântul Macarie, numit Orăşeanul, îi zise: Avva Macarie, sunt necăjit. Şi acela l-a silit să-i spună pentru care pricină. Iar el îi zise: într-un sat oarecare locuieşte o fecioară, care se nevoieşte de treizeci de ani. Despre ea mi s-a povestit că în afară de sâmbăta şi de duminica nu gustă nimic, ci face să treacă tot timpul săptămânilor, în loc să mănânce în cele cinci zile, făcând şapte sute de rugăciuni. Şi eu m-am descurajat aflând aceasta, că nu pot trece peste trei sute.Îi răspunse lui Sfântul Macarie: "Eu am şaizeci de ani şi fac o sută de rugăciuni, dar lucrând (pentru) cele spre hrană şi făcându-mi datoria întâlnirii cu fraţii. Şi cugetul nu mă osândeşte că nesocotesc aceasta; iar dacă tu, făcând trei sute, eşti judecat de conştiinţă, te vădeşti că nu le faci în chip curat, sau că, putând să te rogi mai mult, nu te rogi".
Lavsaicon .Paladie "

Comentarii
Trimiteți un comentariu