" Și apropiindu-se unul din cărturari, care îi auzise vorbind între ei şi, văzând că bine le-a răspuns, L-a întrebat: Care poruncă este întâia dintre toate? Iisus i-a răspuns că întâia este:,,Ascultă Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn". Și:,,Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta". Aceasta este cea dintâi poruncă. lar a doua e aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Mai mare decât acestea nu este altă poruncă. Şi I-a zis cărturarul: Bine,Învățătorule. Adevărat ai zis că unul este Dumnezeu şi nu este altul afară de El. Și a-Liubi pe El din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul și din toată puterea și a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți este mai mult decât toate arderile de tot și decât toate jertfele Iar lisus, văzându-l că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: Nu eşti departe de Împărăția lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L mai întrebe".
"(12,28) Matei 22, 34-36/Luca 10, 25 (12, 29) Deuteronom 6, 4/ Efeseni 4, 6/lacov 2, 19 (12,30) Deuteronom 6, 5/Matei 22, 37-38/Luca 10, 27 (12, 31) Levitic 19, 18/
Matei 5, 43; 22, 39-40/Ioan 13, 34/Romani 13, 9/ Galateni 5, 14/1 Tesaloniceni 4,9/ Iacov 2, 8/1 Petru 1, 22 (12.32) Deuteronom 4, 35; 6,4/ Isaia 45, 6; 46, 9/ Luca 20, 39 (12,33) 1 Regi 15, 22/Osea 6, 6 (32, 34) Matei 22, 46."
"Matei spune că a venit ispitindu-L" (Matei 22, 35), iar Marcu, aici, spune că,,a răspuns cu înţelepciune". Deci, oare unul grăieşte împotriva celuilalt? Nu, ci cu putință este ca mai întâi cu ispitire să fi venit, apoi, după
ce s-a folosit el din răspunsul lui Hristos şi cu înţelepciune răspunzând, să
fi fost lăudat [de Domnul]. Însă vezi şi lauda, cum îl mărturiseşte că nu este de săvârşit [desăvârşit], căci n-a zis [Domnull: „Înlăuntru întru Împărăţia lui Dumnezeu eşti", ci: „Nu eşti departe [de Împărăția lui Dumnezeu]".Dar pentru care pricină cărturarul acesta a pus înaintea lui Hristos această întrebare? Socotind el că-L va prinde pe Hristos ca şi cum îndreptând Legea, iar pentru aceasta să-L prihănească pe Dânsul ca pe un împotrivitor al Legii.
Dar Domnul, arătându-i lui că dintru a nu avea dragoste şi dintru a se topi de zavistie, îl asupresc pe el întrebări ca acestea, zice că cea dintâi şi mai mare poruncă este a iubi pe Dumnezeu şi a doua, asemenea, a iubi pe aproapele. Dar cum sunt ele,,asemenea"? Fiindcă una pe alta se ţin. Căci cel care-l iubeşte pe Dumnezeu, iubeşte şi făptura Lui; iar dintre făpturi, omul este [cel] mai de aproape. Deci, cel ce iubeşte pe Dumnezeu, va iubi şi pe toți oamenii, iar cel care-l iubeşte pe aproapele său, cu mult mai vârtos Il va iubil pe Dumnezeu. Căci dacă îi iubeşte pe oameni, pe care de multe ori dau pricini de sminteli şi urâciuni, cu mult mai vârtos [Îl va iubi] pe Dumnezeu, Care este pururea Făcător de bine. Auzi încă şi pe Domnul.[cum zice]: „,Cel ce mă iubeşte pe Mine, poruncile Mele va pǎzi"37 (loan 14, 15). Vezi că dintru a iubi noi pe Dumnezeu păzim poruncile Lui? Iar toate poruncile Lui dragostea unuia spre altul cuprind, și întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, de vă veți iubi unul pe altul"
(loan 13, 35). Vezi iarăşi că din iubirea unuia către celălalt se alcătuieşte aceasta, adică a avea prietenie cu Hristos şi a fi ucenici ai Lui şi prieteni. Şi socoteşte cum pe toate puterile sufletului le-a numărat, că este putere a sufletului cea dobitocească, pe care o arată zicând:,,din tot sufletul",
pentru că mânia şi pofta voieşte să le dăm cu totul întregi dragostei lui Dumnezeu. Și altă putere a sufletului este cea a sadurilor, adică hrănitoare şi crescătoare-și pe aceasta toată se cuvine toată să o dăm lui Dumnezeu. Încă şi putere cuvântătoare este, pe care Legea a numit-o,,cuget". Deci,
toate puterile sufletului se cuvine să le dăm dragostei.Și învăţând lisus în templu, grăia zicând: Cum zic cărturarii cǎ Hristos este Fiul lui David? Însuşi David a zis întru Duhul Sfânt: ,,Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune
pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale". Deci însuși David Îl numeşte pe El Domn; de unde dar este fiul lui? Și mulțimea cea multăÎl asculta cu bucurie. Și le zicea în învățătura Sa: Luaţi seama la cărturari cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să li se plece lumea în piețe."
EV MARCU 12 ; 28-37
SFÂNTUL TEOFILACT AL BULGARIEI.
Comentarii
Trimiteți un comentariu