"Când cineva iubeşte pe Dumnezeu scrie Sf. Macarie El îşi uneşte iubirea Sa cu dânsul. Aflându-l credincios, atunci şi El îi adaugă la aceasta credinţa cerească şi astfel el devine un îndoit om. Pentru ca să poți să-l sacrifici cu membrele tale şi El amestecă la fel din membrele Sale în sufletul tău, pentru ca tot lucrul, iubirea şi rugăciunea ta să fie curate. Căci omul are o mare vrednicie! Uite, cât de mare este cerul şi pământul, soarele şi luna! Și cu toate acestea Domnului I-a plăcut să locuiască, nu în ele, ci numai în om. De aceea omul depăşeşte toate creaturile în vrednicie; ba chiar îndrăznesc să susțin că nu numai creaturile văzute, ci şi pe cele nevăzute, anume pe duhurile slujitoare. Căci El n-a vorbit de Mihail și Gavriil, care erau totuși Arhangheli: „Să-i facem după Chipul şi Asemănarea Noastră " ci de ființa ai spirituală a omului, adică de sufletul nemuritor. Şi este scris: „Oști îngereşti stau în jurul acelora ce se tem de Dânsul "
„Creaturile cele văzute poartă în ele ceva din natura nevăzută. "

Comentarii
Trimiteți un comentariu