Mi-e dor de tine, Doamne, îmi este-atât de dor... !
Păsesc pe scara vietii, si-n loc să urc...cobor.
Pe treptele virtutii, în loc să cresc... eu scad,
Mă prind din nou cu patos, dar tot gresesc si cad.
Cum pot zări Lumina, si-apoi să n-o ating?
Cum să-nteleg lubirea, când din iubire plâng?
Intinde-mi bratul, Doamne, si-ajută-mă, Te rog!
Cum vrei s-ajung la Tine, cu sufletul olog?
Si cred că poti, de vrei, ajută-mi necredintei,
Durerea să m-io iei, dând aripi biruintei!
Căci stii că suntem slabi si nu putem lupta,
Noi ne lăsăm, Părinte, in Sfântă Voia Ta...
Preluare internet.

Comentarii
Trimiteți un comentariu