"Această Sfântă a fost dintr-o cetate a Siciliei, ce se chema Palermo, fecioara de neam ales și plină de averi pământești, și era strălucită cu frumusețea trupului, iar dragostea lui Hristos era podoaba sufletului ei.
Deci, împărățind păgânul Decius, iar Quintilian, fiind pus de dansul conducător ai Siciliei, a ieșit păgânească poruncă pentru prigonirea și uciderea creștinilor. Și conducătorul auzind de această fecioară, că este creștină, cuprins de gânduri necurate, a poruncit să fie adusă la judecata lui, în cetatea Catania. Iar ea, pe drum, între ostași, nu încela a-l ruga pe Hristos să o întărească, să-și mărturisească credința sa.
Deci, intrând în Catania, a poruncit dregătorul să o ducă în casa unei femei necredincioase, anume Afrodizia, ca să o despartă de credință în Hristos și să o întoarcă spre dragostea lumească. Dar ea, ținându-se tare în credință, dorea să moară mai bine, de mucenicească moarte, decât să se lepede de Hristos. Drept aceea, a fost dusă înaintea lui Quintilian și, mărturisind ea pe Hristos, dregătorul porunci, după alte chinuri, să i se taie amândoi sânii, cu toate că îl mustră Sfântă, zicând: "Nu te sfiești, călăule, a tăia piept de femeie, pe care și ți l-ai supt la maica ta ?" Dar a vindecat-o noaptea Dumnezeu, în temniță prin arătarea Sfântului Apostol Petru. Deci, au scos-o, iarăși, la judecată și, rămânând statornică în credință, au târât-o pe cioburi ascuțite și au ars-o cu cărbuni aprinși.
Și așa, aruncată fiind în temniță, și-a dat sufletul la Dumnezeu."

Comentarii
Trimiteți un comentariu