Întru această zi, cuvânt despre voirea cea bună şi cea rea.

 

         "   Un frate a întrebat pe un stareţ, zicând: "Ce este, părinte, lucrul cel bun şi ce este voirea cea rea?" Iar părintele acela i-a răspuns lui: "Frate, toată odihna trupească, urâciune este lui Dumnezeu. Că Însuşi a zis: "Să avem şi să alegem strâmta şi anevoioasa cale, care să ne ducă pe noi la viaţa cea veşnică". Deci, oricine îşi alege această cale, acela are voirea cea bună. Şi cel ce se înfrânează pe sine, la tot lucrul, după puterea sa, strâmtorare îşi face lui. Că a zis Apostolul: "Îmi chinuiesc trupul şi-l robesc pe el, fapta cea bună făcând-o." Vezi, cum şi fără voia trupului său, acest dumnezeiesc bărbat, de bună voia sa, îşi robea trupul? Deci, cel ce are această bună voire a mântuirii, acela în tot locul vieţii sale amestecă puţin necaz. Deci, voind ca să mă culc pe un aşternut moale şi făcut din fulgi, să mă întreb: "Oare, nu voi face vreun lucru plăcut trupului?" Pentru care se cuvine să-l necăjesc puţin, adică să mă culc pe o pătură, pentru neputinţa trupească, pentru că cela ce se ruşinează a face aşa, nu face bine, că, iată, unii numai pământul au spre odihnă, iar alţii piatra, precum dumnezeiescul Arsenie, şi mulţi alţii. Unii, încă şi spini îşi puneau în loc de căpătâi, alegându-şi lor necazul acesta. Şi iară, de aflu pe aproapele izvor de apă sau bucate, care dau odihnă, atunci, ca un iubitor de lucrare, sunt dator să-mi aleg cele mai depărtate, ca să-mi mişc trupul meu în puţin necaz. Încă se cade mie a avea pâinea cea mai proastă, ca să mă strâmtorez puţin, aducându-mi aminte de cei ce nicidecum nu mănâncă bucate, iar, mai ales, de Stăpânul nostru Hristos, Care nu a pregetat să guste fiere şi oţet pentru mine. Aceasta este voia cea după Dumnezeu. Iar voia cea după trup caută, dimpotrivă, toată odihna. Că zic unii: "Închide degrabă uşa, ca să nu mă bată vântul, sau să nu mă supere praful." Sau, către ucenic: "Vezi frate, ai afumat fiertura şi nu pot să mănânc", şi altele. Aceasta este voia cea rea, să o tai pe ea şi te vei mântui. Iar de te vezi vinovat la o faptă rea ca aceasta, apoi, singur să te îndreptezi şi să lepezi de la tine nişte patimi ca acestea şi vei scăpa de muncile cele veşnice şi toate bunătăţile vei dobândi". Fie, deci, şi spre mine, păcătosul, mila Domnului, de vreme ce multe rele şi fără număr păcate am făcut.  "