Cine, supunându-se părintelui său, şi-a agonisit conştiinţă curată cu desăvârşire, acela nu se mai teme de moarte, ci o aşteaptă zilnic precum somnul sau, mai bine zis, precum viața, ştiind cu tot dinadinsul că, în vremea ieşirii sufletului, nu el, ci povățuitorul său va da seamă.
Dacă cineva întru Domnul, fără să fie silit, a luat asupra sa vreo slujire de la părintele său şi s-a poticnit pe neaşteptate, să nu-l socotească vinovat pe cel care i-a dat arma, ci pe sine însuşi, care a primit-o; căci el a primit arma pentru a se lupta cu vrăjmaşul şi, în loc de aceasta, a întors-o împotriva inimii sale. Iar dacă el s-a silit să primească slujirea pentru Domnul şi a spus dinainte neputinţa sa celui ce i-a dat sarcina, atunci să îndrăznească, fiindcă deşi a căzut, n-a murit.
Scara. Ioan Scărarul

Comentarii
Trimiteți un comentariu