Harul

 

Cel ce dorește și caută să primească harul dumnezeiesc, să i-l dăruiască Dumnezeu, trebuie întâi de toate să-și cunoască foarte bine propria existență, să se cunoască pe sine. Acesta este adevărul adevărat. Pentru că orice lucru are un început. Și dacă începutul nu-l poți afla, nu ai cum să ajungi la bun sfârșit. Iar începutul și adevărul este să_ cunoască omul că este nimic, zero, și-că din nimic au fost toate făcute. "A zis și s-au făcut". A zis și s-a făcut pământul. Și luând țărână, a sădit pe om. Fără suflare, un om de pământ. Aceasta este existența ta. Aceasta suntem toți. Pământ și țărână. Aceasta este prima lecție pe care trebuie să o înveți foarte bine pentru ca harul lui Dumnezeu să vină și să rămână pentru totdeauna cu tine. Din aceasta vine cunoștința adevărată și tot din aceasta se naște smerenia. Să nu fii greoi la cuvinte când spui acestea, ci foarte sigur pe tine să mărturisești adevărul: "Sunt pământ, praf și țărână". Aceasta este prima noastră mamă.

Dacă pământul este călcat de picioare, și tu trebuie să te lași călcat de picioare. Ești țărână, nu ai nici o valoare. Te transformi dintr-una în alta ca orice materie nefolositoare.

Dar Creatorul a suflat în tine duh de viață. Și iată, dintr-o dată, ai devenit om rațional. Vorbești, lucrezi, scrii, înveți. Nu uita însă că rădăcina ta este pământul. Și dacă Cel care ți-a dat duhul ți-l ia înapoi, tu devii din nou pământ bun de făcut cărămizi.

De aceea, "adu-ti aminte de cele din urmă ale tale și să nu mai păcătuiești în veac".

Acesta este cel dintâi lucru, care nu numai că atrage harul, dar îl și înmulțește și-l păstrează. Acesta ridică mintea la cea dintâi contemplare a firii. Și în afara acestui început poate cineva să afle câte ceva, dar după puțin timp pierde totul. Pentru că nu zidește pe temelie tare, ci încearcă cu tot felul de meșteșuguri.

Spui de exemplu: "sunt păcătos", dar înlăuntrul tău te socotești drept. Nu poți să eviți rătăcirea. Harul vrea să rămână, dar pentru că încă nu ai aflat în fapt adevărul, el este obligat să plece. Fără îndoială că vei da crezare gândului tău că ești ceea ce nu ești de fapt și te vei rătăci. De aceea harul nu rămâne.

Mai ține minte că avem un potrivnic care este meșter mare, este neîntrecut inventator de rele și creator de rătăciri. Acesta veghează la căpătâiul nostru. El s-a făcut din lumină întuneric și toate le cunoaște. Este dușman al lui Dumnezeu și încearcă să ne facă pe toți dușmani ai lui Dumnezeu. În fine, el este duh rău și foarte ușor se poate amesteca cu duhul pe care ni l-a dăruit Dumnezeu și, așezându-se la cârma bărcuței noastre, ne duce cu ușurință unde vrea. Se uită să vadă încotro se apleacă dorința sufletului și în ce fel îl ajută Dumnezeu și imediat scornește lucruri asemănătoare. Sunt lupte pe care omul le cunoaște și le ocolește, dar sunt altele pe care nu le cunoaște, mai ales atunci când lupta este la nivelul minții, când nu este deloc ușor să o distingi. Sunt înstrăinări sufletești, mișcări ale rațiunii, slăbiciuni și modificări trupești

Mărturii din viata monahală.

Sfântul Cuvios Iosif Isihastul