Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău fii departe de toate.

 

                                  

„•Lasă-te răstignit şi nu răstigni.

•Lasă-te nedreptăţit şi nu nedreptăţi.

•Lasă-te bârfit şi nu bârfi.

•Fii blând şi nu zelos şi rău.

•Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei.

•Fii bolnav cu cei bolnavi.

•Plângi cu cei păcătoşi.

•Bucură-te cu cei ce se pocăiesc.

•Fii prieten cu toţi oamenii, dar şi singur în cugetul tău.

•Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău fii departe de toate.

•Nu mustra pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor.

•Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l. Şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi certarea şi ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina…

•De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba.

•Şi dacă nu poţi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar cu trupul tău.

•Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău.

•Şi de nu poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chiar întins pe el.

•Şi de nu poţi posti două zile, posteşte măcar până seara.

•Şi de nu poţi până seara, păzeşte-te măcar să nu te saturi.

•De nu eşti curat în inima ta, fii curat măcar în trupul tău.

•De nu plângi în inima ta, imbracă-ţi cu jale măcar faţa ta.

•De nu poţi milui, vorbeşte măcar cu un păcătos.

•De nu eşti făcător de pace, fii măcar neiubitor de tulburare.

•De nu te poţi strădui, fă-te măcar în cuget netrândav.

•De nu eşti biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândreşti faţă de cei vinovaţi.

•De nu izbuteşti să închizi gura celui ce bârfeşte pe soţul tău, păzeşte-te măcar să nu te faci părtaş în aceasta cu el.

•De iubeşti blândeţea, rămâi în pace. Şi de te vei învrednici de pace, te vei bucura în toată vremea.

•Caută înţelepciunea şi nu aurul.

•Îmbracă-te în smerenie şi nu în mătase.

•Caută să dobândeşti pacea şi nu împărăţia.

•Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ţi sporească în suflet până când vei simţi în inima ta aceeaşi milă pe care Domnul Iisus Hristos o are față de tine.”

(Sfântul Isaac Sirul – Cuvinte despre sfintele nevoinţe, Filocalia X)