"Prezența lui Dumnezeu înseamnă prezența îndurării, iubirii, prezența îmbrățișării lui Dumnezeu. Noi suntem cauza pentru care nu suntem îmbrățișați de Dumnezeu, nu primim dragostea Sa și astfel rămânem lipsiți sufletește și suferim. Și toate acestea pentru că nu avem legătură sufletească cu Dumnezeu. Dumnezeu este lumină; dacă noi simțim întuneric, înseamnă că nu avem în noi lumină dumnezeiască. Dacă simțim povara conștiinței este pentru că nu ne-am împăcat cu Dumnezeu. Fiecare om va avea de înfruntat greutatea morții. Însă cu cât devine omul mai duhovnicesc, cu atât mai puțin va gusta din chinurile ieșirii sufletului. Va trebui să ne găsim în rugăciune, pocăință și trezvie. Să fim cu luare-aminte la gândurile, cuvintele, simțurile și faptele noastre. Să răbdăm ispitele și să-i iertăm din inimă pe cei ce ne învinuiesc. Orice înfăptuim pentru aproapele nostru ni se va întoarce de către Dumnezeu. Iertăm, vom fi iertați, iubim, vom fi iubiți, facem milostenie, vom fi milostiviți. Nu îl judecăm pe seamănul nostru, nu ne va judeca nici Dumnezeu pe noi. Toate se vor face în mod egal. Orice dăruim, aceasta vom primi.Când cunoaștem calea de mântuire, este ușoară mântuirea… Este imposibil ca omul care iubește, care nu judecă, care iartă, trece cu vederea și miluiește, să rătăcească drumul mântuirii. Să fim atenți să nu pierdem mântuirea sufletului nostru, căci lumea întreagă nu prețuiește cât un suflet nemuritor."
PARINTELE EFREM ATHONITUL

Comentarii
Trimiteți un comentariu