Cu chiu cu vai trezindu-mă
Din somnul dimineții,
M-am aruncat, mâhnindu-mă,
În valurile vieții.
Aș fi rămas o eră
Cu multă bucurie
În străvezia sferă
A dulcii reverie,
Dar timpul se grăbește
În curgerea-i tăcută,
Pământul se rotește
Pe-o axă nevăzută,
Acum se face seară,
Acum e dimineață,
Acum e moarte iară,
Acum e iarăși viață..
Din patul meu sculându-mă
Și răcorindu-mi firea,
În inimă, rugându-mă,
Mi-a susurat Iubirea:
“Trezește-te, copilul Meu,
Apucă-te de viață!
Cu tine sunt alături Eu
În orice dimineață.
Putere-n suflet vei primi
Să treci zăduful zilei,
Și-n sinea ta Îmi vei slăvi
Nemărginirea milei.
Iar când sfârșindu-ți munca ta
Te vei întoarce-acasă,
Eu îți voi binecuvânta
Pâinica de pe masă
Și tu, frângând-o mulțumit,
Vei da la fiecare
Și preaslăvindu-Mă smerit,
Vei merge la culcare”.
Preot Sorin Croitoru

Comentarii
Trimiteți un comentariu