Cele dinapoi uitîndu-le și spre cele dinainte întinzîndu-mă, la țintă alerg . Inima noastră pe calea cea dreaptă spre Impărăţie
Cele dinapoi uitîndu-le și spre cele dinainte întinzîndu-mă, la țintă alerg (Filip. 3, 14). Inima noastră pe calea cea dreaptă spre Impărăţie
Avva Moise ne-a grăit: „Fiilor, toate virtuţile şi îndeletnicirile a scop anumit, după care potrivindu-se cei ce privesc spre el ajung la ținta dorită. Lucrătorul de pămînt, răbdînd cînd văpaia soarelui, cînd asprimea gerului, îşi lucrează pămîntul avînd ca scop să-l curățească de mărăcini și pălămidă, iar ca țintă ultimă, să se bucure de rod. Cel ce face neguțătorie nu se gîndeşte la primejdiile de pe mare sau de pe uscat, ci se oste- neşte cu toată sîrguința pentru neguțătoria sa, avînd ca scop cîştigul ce-i va veni din ea, iar ca țintă ultimă, bucuria de pe urma cîştigului. Ostașul nu se gândeşte la primejdiile războiului, nici la necazurile petrecerii prin- tre străini, avînd ca scop înaintarea sa în treapta ostăşească și ca țintă ultimă, cîștigul de pe urma diregătoriei sale. Aşadar, şi cinul nostru are un scop și o țintă ultimă a lui pentru care răbdăm de bunăvoie toată osteneala și truda. De aceea postul nu ne osteneşte, nevoința privegherii ne înveseleşte, citirea și meditarea Scripturilor o facem cu dragă inimă, truda lucrului, ascultarea, lepădarea de toate lucrurile pămînteşti, petrecerea în această pustie, toate cu dragoste le săvîrşim.
Dar voi, care ați nesocotit patria, neamul şi toată lumea şi v-ați înstră- inat de ele venind la noi, care sîntem nişte oameni de rînd şi proști, spu neţi-mi care este scopul vostru? Şi ce țintă ultimă ați avut înainte, cînd ați făcut aceasta?" Iar noi răspunzînd am zis: „Pentru Împărăţia cerurilor".ce priveşte ținta ultimă, dar care e scopul de la care, nicicum abătîndu-ne, putem să ajungem la Împărăţia cerurilor? În privința aceasta n-ați răspuns." Iar cînd am măr- turisit că nu ştim, ne-a răspuns bătrînul: „Ţinta ultimă a făgăduinței noastre este, cum ați zis, Împărăția lui Dumnezeu, iar scopul fără de care este cu neputinţă a ajunge la sfîrşitul acela este curăția inimii. Deci spre acest scop trebuie să fie îndreptată mintea noastră totdeauna, iar cînd s-ar întîmpla să se abată inima noastră puțin din calea cea dreaptă, îndată să o întoarcem, îndreptînd-o spre scopul urmărit, ca după o riglă a zidarului. Aceasta ştiind-o, Sfîntul Apostol Pavel zice: «Cele dinapoi uitîndu-le şi cele dinainte întinzîndu-mă, la țintă alerg, la răsplătirea chemării celei de sus a lui Dumnezeu» (Filip. 3, 14)."
[Sf. Ioan Casian, I, 114-115]
Cartea Filocaliilor

Comentarii
Trimiteți un comentariu