" Câtă vreme petrece nestricat, norodul cunoaşte ce se cuvine şi de aceea Îl cinsteşte pe lisus, fiecare după a sa putere. Dar, ce spun cei ce-L laudă? Această laudă de la David au luat-o. lar,,osana", după cum socotesc unii, însemnează ,,O, mântuieşte!", iar după cum socotesc alții însemnează „,laudǎ"; însă mai bun [potrivit] este înţelesul cel dintâi, întrucât în Psalmul 117 se află „,O, Doamne, mântuiește!" care întru graiul cel evreiesc se scrie "osana" . lar,,împărăţie a lui David" este numită Împărăția lui Hristos, mai întâi pentru că din sămânța lui David se trăgea Domnul, dar şi pentru că ,,David" se tâlcuiește: „puternic la mână" sau „îndestulat la mână". Şi cine altul este,,îndestulat la mână", fără numai Domnul, ale cărui mâini atâtea minuni au făcut? Să aşternem şi noi, dar,,,hainele" noastre, adică trupul - căci haină a sufletului este trupul - şi să-l supunem pe el Domnului. Şi să aşternem calea vieții noastre,,tǎind stâlpări din pomi", adică urmând, noi, vieţilor Sfinților, căci,,pomi" sunt Sfinții, din care,,taie stâlpări" cel care urmează faptele lor cele bune ale acelora [Sfinţilor]. Ci şi faptele noastre cele ce,,merg înainte" şi cele ce,,vin pe urmă" spre slava lui Dumnezeu să fie, căci unii în viața dinainte bună începătură au arătat, iar viaţa cea de pe urmă a lor n-a fost aşa, nici spre slava lui Dumnezeu [n-au făcut-o lucrătoare]. Și a intrat lisus în Ierusalim şi în templu și, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece. Și a doua zi, ieșind ei din Betania, El a flămânzit. Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; și, ajungând la smochin, n-a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor. Și, vorbind ", i-a zis: De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Și ucenicii Lui ascultau.(11, 12-13) Matei 21, 17-19 / Luca 13, 6,,A intrat" lisus,,în templu", dar iarăşi,,a ieșit", arătând că îl părăseşte de acum şi-l lasă pustiu şi spre jefuire. Și se duce în „,Betania", care se tâlcuieşte,,casa ascultării", pe iudeii cei nesupuşi şi împietriți la inimă lăsându-i, pentru ca la cei ce îl ascultă pe El să vină împreună cu ucenicii. Dar să vedem şi cele pentru [despre],,smochin", căci multe se par a fi nepotrivite. Întâi că a flămânzit Domnul de dimineață, apoi că, nefiind vremea smochinelor, El caută roade. Și pentru care pricină a pedepsit pom nesimțitor? Însă toate acestea, după iconomie le face. Căci, de vreme ce deseori a făcut minuni spre facerea de bine a oamenilor şi n-au văzut ucenicii puterea Lui întru a pedepsi pe cineva, pentru aceasta, voind să arate ucenicilor că şi rău poate să facă şi de-ar voi pe cei care aveau să-L răstignească putea să-i piardă într-o clipită, asupra pomului nesimțitor îşi arată puterea [minunea]. Că lucru şi minune mare este cum pomul cel atât de mustos s-a uscat, căci mai plin de sevă decât toți pomii este smochinul. Și,,flămânzeşte" de dimineață, cu iconomie dând voie trupului. Și roadă cere de la smochin, căruia nu-i era,,vremea" de roadă, ca - precum am zis mai sus să arate ucenicilor că şi a munci [căzni, pedepsi] poate. Dar este,,smochinul" acesta şi închipuire sinagogii iudeilor, care avea numai,,frunze" - adică Legea - acestea dându-le lor umbră, iar,,roadǎ" nicidecum nu avea (Matei 3, 8; 21, 19) şi de aceea,,a flămânzit" lisus de mântuirea lor. Căci zice [Domnul]: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui Care M-a trimis pe Mine, şi să săvârșesc lucrul Lui" (loan 4,34) - iar voia lui Dumnezeu este a întoarce pe cei ce păcătuiesc. Deci, de vreme ce nu avea „roadǎ" sinagoga, a fost blestemată și „,s-a uscat" (Marcu 11, 20-21), nemaiavând nici prooroc, nici dascăl. Și au venit în Ierusalim. Și, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Și nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu. Şi-i învăța și le spunea: Nu este, oare, scris: „Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi însă ați făcut din ea peşteră de tâlhari.Și au auzit arhiereii şi cărturarii. Și căutau cum să-L piardă". Căci se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învăţătura Lui."
"(11, 15) Matei 21, 12/Luca 19, 45/Ioan 2, 14 (11, 16-17) Isaia 56, 7/ leremia 7, 11/
Matei 21, 13/Luca 19, 46/loan 2, 16 (11, 18) Matei 21, 15, 45/Marcu 12, 12/Luca 19, 47-48."
"Cum că Iisus a scos [din templu] pe cei ce vindeau acolo, povesteşte şi Ioan, însă acela la începutul Evangheliei sale (Ioan 2, 13-17), iar Marcu, către sfârşitul Evangheliei. Deci, socotind că aceasta a fost a doua oară, şi mai mare prihănire se face iudeilor, de vreme ce, de multe ori aceleași [îndreptări] făcând Domnul, [ei] nu s-au întors..Şi numeşte Domnul templul „peșteră de tâlhari", din pricina iubirii de câştig, căci neamul tâlhăresc este [neam] dedat la câştig. Deci, de vreme ce şi aceştia [din templu] vindeau pentru câştig dobitoacele cele ce se aduceau pentru jertfă, [pentru aceasta] „tâlhari" i-a numit pe ei. Iar,,zarafi"
erau cei care schimbau banii. Și aduce asupra lor pârâș pe Proorocul Isaia,
care zice:,,Casa Mea, casă de rugăciuni se va chema" (Isaia 56, 7). Dar, o, să nu fie aceasta [şi pentru noi]! Adică să ne aflăm şi noi scoşi afară din Biserică; pentru că mulți intrăm şi în Biserica noastră,,,vânzând" cele bune și,,cumpărând" cele rele. Sunt încă şi cei ce au ,,mesele" pline cu bani, adică cei ce iconomisesc şi chivernisesc pe cele bisericești, însă toate pentru iubirea de bani le fac. Dar şi,,scaunele vânzătorilor de porumbei le răstoarnă", adică pe arhiereii care vând darurile cele duhovniceşti căci,,porumbelul" este semn al Duhului -, îi scoate Domnul afară din arhierie; căci acela care pentru aur hirotoneşte, este caterisit. Dar şi cel care darul şi curăţia din Botez le va vinde diavolului, şi acesta şi-a „,vândut
porumbelul" lui şi pentru aceasta se şi scoate din Biserică. Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate. Dimineața,trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Și Petru, aducându-și aminte, I-a zis: Învățătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat. Și răspunzând, Iisus le-a zis: Aveți credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridicăte şi te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice."
"(11, 20) Matei 21, 19
(21 21 Matei 21.20/Evrai 6 8/11 22-231 Matei 17 20:21 21/Luca 12 6/los 11.40."
erau cei care schimbau banii. Și aduce asupra lor pârâș pe Proorocul Isaia,
care zice:,,Casa Mea, casă de rugăciuni se va chema" (Isaia 56, 7). Dar, o, să nu fie aceasta [şi pentru noi]! Adică să ne aflăm şi noi scoşi afară din Biserică; pentru că mulți intrăm şi în Biserica noastră,,,vânzând" cele bune și,,cumpărând" cele rele. Sunt încă şi cei ce au ,,mesele" pline cu bani, adică cei ce iconomisesc şi chivernisesc pe cele bisericești, însă toate pentru iubirea de bani le fac. Dar şi,,scaunele vânzătorilor de porumbei le răstoarnă", adică pe arhiereii care vând darurile cele duhovniceşti căci,,porumbelul" este semn al Duhului -, îi scoate Domnul afară din arhierie; căci acela care pentru aur hirotoneşte, este caterisit. Dar şi cel care darul şi curăţia din Botez le va vinde diavolului, şi acesta şi-a „,vândut
porumbelul" lui şi pentru aceasta se şi scoate din Biserică. Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate. Dimineața,trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Și Petru, aducându-și aminte, I-a zis: Învățătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat. Și răspunzând, Iisus le-a zis: Aveți credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridicăte şi te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice."
"(11, 20) Matei 21, 19
(21 21 Matei 21.20/Evrai 6 8/11 22-231 Matei 17 20:21 21/Luca 12 6/los 11.40."
Ev.Marcu 11; 11-23
Sfântul Teofilact al Bulgariei.
Comentarii
Trimiteți un comentariu