Doamne, încă să nu-mi dai
Frumusețile din rai.
Si încă nu-mi dărui
Ale slavei bucurii.
Nu mă-ndemn încă să-ți cer
Fericirile din cer.
Până când prin lume-ți duci
Tu, povara Sfintei Cruci,
Până când însângerat
Şi lovit şi înspinat,
Treci pe calea cu dureri,
Fericire cum să-Ți cer?
Dă-mi, Stăpâne, Crucea Ta
Şi mă-nvață a o purta.
Şi în inimă, cu jale,
Dă-mi durerea Maicii Tale
Şi în piept, cu frângere,
Dă-mi a Maicii plângere.
Dă-mi, Stăpâne, să-Ți sărut
Urma paşilor, în lut
Şi mai dă-mi cu sârg, s-alerg
Tălpile să Ți le şterg,
Cu iubirea mea duioasă,
Ca femeia păcătoasă.

Comentarii
Trimiteți un comentariu