Marturie

 

                                 

 "Avva Pavel care a fost amăgit trăia odată în Tebaida un om pe care îl chema Pavel şi el era evlavios şi iubitor de Biserică. Zi şi noapte mergea la biserică și împlinea cu râvnă și celelalte treburi pe care le avea. Văzându-l prietenii lui aşa de evlavios şi iubitor de Biserică, i-au zis: „Pavele, dacă nici părinți nu ai și nici soţie nu vrei să iei, de ce nu te faci monah?". Şi el le-a răspuns: „Bine ziceţi. Voi merge să mă fac monah". A plecat, aşadar, şi s-a închis în chilie de unul

singur şi s-a dedicat ascezei şi celorlalte nevoințe și era în culmea puterii.
Văzându-l Diavolul cel viclean aşa de harnic, a început să i se arate în închipuire ca un înger, să îi prevestească unele lucruri şi să îl înşele. Şi când a văzut Diavolul că îl are sub picior, i-a zis: „Lui Hristos i-a plăcut foarte mult trăirea ta sfântă şi mâine te va vizita ca să-ți ofere un dar al lucrării ascetice. Așadar, tu să ieși din chilia ta şi să i te închini, iar după ce primești harul, să intri din nou în chilie“. În ziua următoare deci, iese Pavel din chilie şi vede o înşiruire - vezi bine - de îngeri purtători de lumânări şi un cerc de foc, iar în mijlocul cercului apărea forma cuiva care a bănuit că este Hristos. Şi când era gata să aplece capul ca să i se închine, o mână care se vedea până la încheietură i-a dat o palmă şi l-a împins înapoi pentru a nu se închina. Și căzând la pământ s-a uitat cu atenție în jur și nu a mai văzut nici îngerii purtători de lumânări, nici cercul de foc. Atunci a înţeles înşelătoria Diavolului și a rămas în locul acela plângând două zile şi două nopți, zicând către Dumnezeu: „Vai de mine, păcătosul, am păcătuit și am pierdut toate strădaniile
vieții mele şi nu ştiu ce să mă fac“.
A auzit, aşadar, că în Tebaida superioară trăia singur de mulți ani, pe un ogor, un pustnic bătrân. S-a gândit deci să meargă la el şi să-i povestească ce i s-a întâmplat. Când a ajuns aproape de locul sfântului, a căzut la pământ şi plângea zicând: „Am păcătuit, iartă-mă și roagă-te pentru mine". Părintele însă i-a strigat: „Nu poți să vii aici, batjocoritul demonilor. Nu te apropia!". Şi i-a întors spatele. Pavel însă a rămas căzut la pământ, plângând. L-a consolat atunci sfântul și i-a zis: „Dacă ai începe să înveți
o meserie oarecare, nu ar trebui mai întâi să găseşti un meserias de la care să înveți tainele acestei meserii? Tu însă ai plecat şi ai locuit singur, fără să încredinţezi nimănui gândurile tale. Şi dacă nu te-ar fi ajutat Dumnezeu și dreapta Sfântului Înger, te-ai fi închinat Diavolului şi ţi-ai fi pierdut minţile şi ai fi rătăcit prin oraş ca posedații. Dar de acum înainte mulțumește-i lui
Dumnezeu că te-a ajutat şi vino să intri în obște."

Pateric Vedenii și Vise.