Luna ianuarie în 2 zile: pomenirea celui între Sfinți Părintelui nostru Silvestru, papă al Romei (314-335)
"Acest Sfânt s-a născut în Roma cea veche, fiind fiu al lui Rufin și Justă, și a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305) și a binecredinciosului împărat Constantin cel Mare (306-337). A deprins învățătura creștină de la preotul Quirinus, iar cunoașterea temeinică a credinței a primit-o de la preotul Timotei, venit la Roma din Antiohia. Strălucind prin știință și cu evlavie, a intrat în clerul Bisericii din Roma și a fost hirotonit preot de papă Marcelin. La 314, după moartea papei Miltiade, a fost ales episcop în scaunul Romei.
Mărturisirea credinței în timpul prigoanei, lupta lui pentru răspândirea credinței și înțelepciunea ce a dovedit în osteneală pentru îndreptarea rătăcirilor ivite în vremea lui, l-au făcut iubit și cinstit pretutindeni. Se spune că, pe vremea când împăratul Constantin nu se botezase încă, acesta îmbolnăvindu-se, vracii păgâni l-au îndemnat pe împărat să se scalde în sânge cald de prunci, ca să scape de suferință, dar împăratul nu s-a învoit la asemenea ticăloșie. Și, chemând pe Sfântul Silvestru, acesta i-a spus: "Scăldătoarea de care ai trebuință, împărate este cu totul alta. Se cuvine, deci, să crezi fără șovăire în Hristos Dumnezeu, să postești, apoi să capeți milostivirea lui Dumnezeu, lepădându-te de păcatele ce ai săvârșit. Deci, leapădă acum haina împărătească și timp de șase zile să postești, după aceasta, poruncește să fie eliberați din temniță toți creștinii, iar, din avuțiile tale, să faci milostenie multă la săraci." Și, făcându-se acestea, împăratul a primit Sfântul Botez. Și cereau unii împăratului să izgonească din cetate pe cei ce rămâneau la închinarea idolilor, dar împăratul, ascultând de Sfântul Silvestru, a răspuns: "Domnul nostru nu voiește să vină cineva la Dânsul cu sila. Numai cel venit la El de bună voie este primit. Nu se cade să prigonim pe nimeni, ci fiecare este liber să creadă după voia sa."
Neputând, din pricina vârstei, să ia parte, în anul 325, la Sinodul cel dintâi de la Niceea, Sfântul Silvestru a trimis acolo soli și a primit întru totul hotărârile Sinodului.
Deci, făcându-se multora mijlocitor de mântuire, la adânci bătrâneți, în anul 335, Sfântul s-a mutat către Domnul și a fost îngropat în cimitirul Priscilei, la Roma."

Comentarii
Trimiteți un comentariu