Cele 24 de vămi ale văzduhului sunt în strânsă legătură cu judecata particulară a fiecărui suflet.
- Spune întamplarea că un băiețel avea bunic pe un oarecare monah care era si preot.
-Când era de 5-6 anişori, bunicul lui care era preot a murit. L-au înmormântat în ziua următoare, iar a treia zi trebuia să-i citească coliva la mormânt.
-Au plecat cu toţii de acasă la cimitir, într-o după amiază însorită. Acasă rămăseseră două mătuşi, ca să pregătească pomana pentru acei care urmau să vină de la cimitir şi micuţul, deoadată cineva a bătut la uşă.
O mătuşă îi spune micuţului:
-Fugi, copile, să deschizi uşa, că bate cineva!
Micuţul coboară şi deschizând uşa îl vede pe bunicul, viu!
– Bunicule, cum de te afli aici? N-ai murit? îl întrebă copilul cu naivitate copilărească. Şi cum de eşti aşa de plouat?
De la camilafcă şi până jos preotul arăta ca scos din apă, parcă se strânseseră norii şi-l udaseră leoarcă.
– Afară nu plouă, bunicule, tu de ce eşti aşa de ud?
– Ascultă ceea ce-ţi spun, copilul meu. Aceasta nu este apă de ploaie, ci sudoarea chinurilor. Acum s-au împlinit trei zile de când am trecut prin vămi… Să spui asta bunicii, unchilor şi mătuşilor, tatălui, mamei tale şi celorlaţi că timp de trei zile vămile m-au cercetat. Acum sunt izbăvit, am scăpat, m-am mântuit, scumpul meu! Când se întorc să le spui să se aplece şi să guste din această apă de pe jos căci este sudoarea chinurilor mele. Aşa vor crede toţi că ai vorbit cu mine…Şi a dispărut.
Micuţul a deschis din nou poarta ca să privească afară, să vadă unde a plecat bunicul, dar nu a mai văzut nimic!
Au venit părinţii şi au văzut locul plin de apă scursă din barba, epitrahilul, şi rasa bunicului. Copilul le-a spus, dar n-au crezut, însă, când s-au aplecat şi au gustat apa s-au convins. Era sărată ca sudoarea.
Vama întâi - A vorbirii în deșert
La prima vamă sufletul este întrebat despre păcatele limbii: cuvinte deşarte, cuvinte deocheate, batjocuri, insulte, cântarea de cântece lumeşti, râs prea tare sau peste măsură şi altele asemenea.
Vama a doua - A minciunii
A doua vamă este cea a minciunilor, unde se cercetează nu doar minciunile propriu-zise, ci şi încălcarea jurămintelor, a făgăduinţelor faţă de Dumnezeu, luarea numelui lui Dumnezeu în deşert, ascunderea de păcate la spovedanie şi lucruri asemănătoare.
Vama a treia - A osândirii, clevetirii și a judecării aproapelui
La vama a treia se cercetează osândirea, clevetirea şi judecarea aproapelui, batjocura şi râsul de păcatele altora şi altele asemenea.
Vama a patra - A lăcomiei și a beției
Vama a patra este cea a lăcomiei, unde se cercetează prea multa mâncare, mâncarea fără foame sau căutarea mâncărilor alese, beţia, mâncarea fără rugăciune, neţinerea posturilor şi celelalte asemenea.
Vama a cincea - A lenevirii
Vama a cincea este cea a leneviei în toate formele sale: sufletul trebuie să răspundă pentru toate zilele şi orele pierdute în trândăvie, neîngrijirea de rugăciune şi de Dumnezeu, lipsa de la slujbele Bisericii, neîngrijirea de muncă pe măsura plăţii şi alte păcate asemănătoare.
Vama a șasea - A furtului
A şasea vamă este cea a furtului, unde sunt cercetate hoţia şi înşelătoria sub toate formele lor, de la cele mai neînsemnate la cele mai mari, pe faţă sau în ascuns, cu sau fără violenţă fizică.
Vama a șaptea - A iubirii de argint
Vama a şaptea este a iubirii de arginţi, unde se judecă avariţia, zgârcenia, dorinţa de a acumula bunuri şi bani, nemilostenia şi alte lucruri asemănătoare.
Vama a opta - A cametei
A opta vamă este cea a cametei, unde se cercetează cămătăria, cererea de preţuri prea mari şi celelalte asemenea.
Vama a noua - A nedreptății
Vama a noua este cea a nedreptăţii, unde se cercetează orice fel de nedreptate, mai ales judecăţile nedrepte, mita, schimburile necinstite şi practicile necinstite în afaceri, folosirea de greutăţi false, şi alte feluri de nedreptăţi strigătoare la cer precum asuprirea săracilor, văduvelor şi orfanilor, oprirea plăţii lucrătorilor (angajaţilor) sau defăimarea părinţilor sufleteşti şi trupeşti.
Vama a zecea - A zavistiei
Vama a zecea este cea a zavistiei, unde se cercetează orice fel de invidie, duşmănie sau răutate faţă de aproapele, vrăjmăşiile, neiubirea de fraţi şi de aproapele şi celelalte.
Vama a unsprezecea - A mândriei
A unsprezecea vamă este a mândriei, unde se cercetează vanitatea, iubirea şi lauda de sine, făţărnicia, nesupunerea faţă de autorităţi şi nerespectarea părinţilor, neascultarea şi toate păcatele născute din mândrie şi din obişnuinţa păcatului.
Vama a doisprezecea - A mâniei și iuțimii
A douăsprezecea vamă este cea a mâniei şi iuţimii (irascibilităţii) şi a tuturor păcatelor care se nasc din acestea.
Vama a treisprezecea - A pomenirii de rău
Vama a treisprezecea este cea a pomenirii răului, unde se cercetează ţinerea de minte a răului, resentimentele, răzbunarea şi toate păcatele ce se nasc din acestea.
Vama a paisprezecea - A uciderii
A paisprezecea vamă este cea a uciderii, unde se cercetează nu doar uciderea propriu-zisă, cu voie sau fără voie, ci şi rănirea, bătăile, pruncuciderea (inclusiv avortul), sinuciderea, precum şi împingerea la ucidere sau sinucidere, nu doar trupească, ci şi sufletească.
Vama a cincisprezecea - A vrăjitoriei
Vama a cincisprezecea este cea a vrăjitoriei, unde se descoperă toate formele de magie, vrăjitorie, ghicirea, chemarea demonilor, facerea de otrăvuri, superstiţiile şi toate cele legate de ele.
Vama a șaisprezecea - A desfrânării
Vama a şaisprezecea este cea a curviei, unde se cercetează toate formele de desfrânare trupească, dar şi gândurile necurate, privirile şi atingerile pătimaşe şi celelalte.
Vama a șaptesprezecea - A preadesfrânării
Vama a şaptesprezecea este cea a preacurviei, unde se cercetează diferite forme de preadesfrânare precum violul, adulterul şi căderea în păcatul trupesc a celor care şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu.
Vama a optsprezecea - A sodomiei și gomoriei
Vama a optsprezecea este cea a păcatelor împotriva firii: a homosexualităţii, incestului, masturbării şi a celorlalte perversiuni.
Vama a nouăsprezecea - A ereziei
Vama a nouăsprezecea este cea a ereziei, unde se cercetează îndoirea în credinţă, respingerea credinţei ortodoxe în parte sau integral, interpretarea ei greşită, blasfemia, apostazia şi celelalte păcate asemănătoare.
Vama a douăzecea - A zgârceniei
Vama a douăzecea este cea a nemilostivirii, unde se cercetează zgârcenia, cruzimea şi împietrirea inimii şi orice formă de nemilostivire.
Vama a douăzeci și una - A idolatrizării și a credințelor demonice
Vama a douăzeci şi una: cea a idolatriei şi a credinţelor demonice, băbeşti sau superstiţioase, unde se cercetează orice formă de slujire a idolilor.
Vama a douăzeci și doua - A sulimenirilor
A douăzeci şi doua vamă: cea a sulemenirii sau împodobirii, unde se cercetează cei şi cele care se machiază, parfumează, împodobesc pentru a-i atrage pe alţii spre curvie.
Vama a douăzeci și treia - A fumatului
A douăzeci şi treia vamă: a fumatului, unde se cercetează cei ce fumează tutun sau tabac.
Vama a douăzeci și patra - A simoniei
A douăzeci şi patra vamă: a simoniei sau cumpărării/vinderii harului preoţesc pe bani sau diferite cadouri.
Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii, Editura Bizantina 2005, p.183-184
Comentarii
Trimiteți un comentariu