"Mai presus de mari cuvinte,
Mai presus de teorie,
Ni se cere să fim oameni,
Ni se cere omenie.
Să uităm de azi sintagma:
“Aș dori, dar nu se poate..”
Căci se poate-întotdeauna
Dacă este bunătate.
Chiar și un pahar cu apă
Dăruit la cine-l cere,
Dacă-i dat cu bucurie
E o mare mângâiere.
Dă din coaja ta de pâine,
Chiar de nu-ți ajunge ție,
Și-o să înmulțească Domnul
Pâinea ta in veșnicie.
Ai puțin, și-ți cer copiii
Și n-ai vrea să le lipsească?..
Tocmai de aceea, frate,
Dă, ca Domnul să-înmulțească!
Și de n-ai nimic, dă zâmbet,
O privire caldă, blândă,
Căci e criză de iubire
Și nu-i nimeni să o vândă.
Iar de ești mâhnit în suflet
Și nici zâmbetul nu-ți vine,
Poartă-n rugă lumea-întreagă
Când te rogi tu pentru tine.
Slavă Domnului, că este
Infinit de bun, și are..
Câte-o mică bucurie
Cere-i pentru fiecare.
Mai presus de toate însă,
Ca să îți arăți iubirea,
Cere pentru lumea-întreagă
De la Domnul mântuirea.
Vezi că dacă vrei, există
Multe căi de-a face bine,
“Aș dori, dar nu se poate”
E o vorbă ce.. nu ține.
Mai presus de mari cuvinte
Domnul cere omenie.
De-o vom dobândi în viață,
Va fi bine-n veșnicie."
de Preot Sorin Croitoru

Comentarii
Trimiteți un comentariu