"Doamne, Doamne, plâng nemângâiat,
M-am trezit din somnul rațiunii
Fiindcă Tu în ochi mi-ai picurat
Harul Tău în timpul rugăciunii.
În acele clipe m-ai stropit
Din belșug cu isopul căinței.
Înălțat am fost, dar m-am smerit
Și-am sorbit din mierea pocăinței.
Doamne, Doamne, tare mai regret
Că în vremea nepăsării mele
Cei vicleni m-au înrobit încet
Și m-au aruncat în patimi grele..
Viața păcătoasă o iubeam,
Fiindcă ea îmi devenise fire;
Eram mort, deși cumva trăiam,
Condamnat la veșnica pieire..
Am greșit nespus în viața mea,
Însă Tu de fiecare dată
M-ai întors de pe o cale rea
Pe o cale binecuvântată.
Cum să-ți mulțumesc cu-adevărat
Pentru darul lacrimii curate?..
Am căzut și iar m-ai ridicat
Pentru-a câta oară din păcate..
Dă-le, Doamne, lacrimi tuturor
Și cu Duhul Sfânt îi înnoiește,
Pune har în sufletele lor
Și din patimi rele-i izbăvește.
Ca tâlharul de pe cruce oarecând,
Să ajungem toți în cer la Tine,
În Împărăția Tatălui Cel Blând,
Unde nu sunt lacrimi, nici suspine.
amin"
de Preot Sorin Croitoru

Comentarii
Trimiteți un comentariu