Aşadar, dacă tu vorbind împotriva rugăciunii minții vei spune că nu eşti trăitor în pustie, ca să te îndeletniceşti cu această lucrare, atunci te vor învinui: patriarhul Calist, care a învățat lucrarea minții trecând prin slujba de bucătar într-o mare lavră din Athos şi patriarhul Fotie, care fiind patriarh, a învățat meşteşugul luării aminte a inimii.
Dacă tu te leneveşti să te îndeletniceşti cu trezvia minții, dând vina pe ascultători, atunci tu eşti vrednic de mustrare în chip deosebit, fiindcă după cuvintele Sfântului Grigorie Sinaitul, nici pustia, nici singurătatea nu sunt atât de folositoare în vremea acestei lucrări ca o ascultare înțeleaptă. Dacă vei spune că n-ai un învățător, care să te învețe această lucrare, vei vedea că însuşi Domnul îți porunceşte să te înveți din Sfânta Scriptură, spunând: "Cercetați Scripturile şi în ele veți găsi viața veşnică". Dacă tu te tulburi, negăsind un loc liniştit, te tăgăduieşte Sfântul Petru Damaschinul, care spune: "Începutul mântuirii omului stă în faptul de a-şi lepăda dorințele proprii şi de a indeplini dorințele și înțelegerile lui Dumnezeu şi atunci în lumea Il nu se va gasi un lucru sau un loc de aşa fel care să-i poată pune piedici mântuirii". Dacă te tulbură cuvintele Sfantului Grigorie Sinatul, care vorbeşte mult de înşelare, ce se întâmplă în vremea acestei lucrări, atunci acelaşi Sfânt Părinte te indreaptă spunând. Cheam-L pe Dumnezeu, noi nu trebuie nici să ne temem, nici să ne indoim. Fiindcă chiar dacă unii s-au stricat, vätämându-şi mintea, sl şti că ei au suferit una ca aceasta din pricină că ei au început lacrarea singuri şi cu mintea înaltă. Dar dacă cineva caută pe Dumnezeu cu supunere, cu întrebare şi cu smerită cugetare, nu va suferi niciodată vreun rău prin darul lui Hristos. Fiindcă cel ce trăieşte drept şi fără prihană şi cel ce fuge de plăcerea de sine şi de înalta cugetare nu poate fi vătămat, după cuvintele Sfinților în această lucrare, nu numai postul, ci şi foamea, desăvârșita mâncare va fi spre laudă grija lui deosebită de trup, fiindcă o viețuire după măsură nu mai iscă aprinderea patimilor.
De acord cu această rânduială şi Sfântul Isaac spune: dacă îți vei sili trupul tău slab mai presus de puterile lui, vei abate tulburarea asupra sufletului.
Şi Sfântul Ioan Scărarul spune: am văzut pe acest vrăjmaş (pântecele) în tihnă şi dăruind minții trezvia, si în alt loc: l-am văzut topit de post şi atâțând pofta, aceasta ca să nu ne punem nădejdea in noi înşine, ci în Dumnezeul cel viu.
Acelaşi lucru ne învață și acea întâmplare pe care o aminteşte prea cuviosul Nil: in chiar zilele acestea ale noastre a fost aflat în pustie un bătrân călugăr, care vreme de treizeci de ani a fost luptat de dracul desfrânării şi părinții au hotărât, că pricina acestui razboi a desfrâului n-a fost nici mândria, nici hrana, ci faptul că bătrânul nu era învățat cu trezvia minţii şi cu lupta impotriva războaielor vrăjmaşe. Tocmai de aceea, Sfantul Maxim Märturisitorul spune: da-i trupului după puterea lui şi toată nevoința îndreapt-o spre lucrarea minții. Şi Sfantul Diadoh: postul este vrednic de laudă numai prin sine însuşi, iar nu după Dumnezeu: scopul lui este să-i aducă pe doritori la curățenie.
Sbornicul. Volumul 1.Despre rugăciunea lui Iisus
Comentarii
Trimiteți un comentariu