"Pe tânărul Ioan,
Cel tânăr și bogat,
Nimic nu l-a putut clinti,
Nici tinerețea, nici banii.
Tatăl său era de neam împărătesc,
Mama sa o aleasă doamnă,
Dar el pe amândoi i-a lăsat
Pentru dragostea împăratului Ceresc,
Averea lui era Hristos,
Toată cinstea și toată frumusețea.
Pe Hristos Dumnezeu Îl iubea
Mai mult decât însăși viața.
Iar părinții săi, în loc să se chinuiască în iad,
lată-i sunt mântuiți,
Prin fiul lor care pentru a lor și a lui mântuire
Să sărăcească a voit.
Chiar și astăzi pe mulți
Care sub povara bogățiilor se sufocă
Ioan îi poate rușina,
Și cu ale lui sfinte rugăciuni
Ale lor suflete le poate mântui.
Pe tânărul Ioan,
Cel tânăr și bogat,
Nimic nu l-a putut clinti,
Nici tinerețea, nici banii.
Tatăl său era de neam împărătesc,
Mama sa o aleasă doamnă,
Dar el pe amândoi i-a lăsat
Pentru dragostea împăratului Ceresc,
Averea lui era Hristos,
Toată cinstea și toată frumusețea.
Pe Hristos Dumnezeu Îl iubea
Mai mult decât însăși viața.
Iar părinții săi, în loc să se chinuiască în iad,
lată-i sunt mântuiți,
Prin fiul lor care pentru a lor și a lui mântuire
Să sărăcească a voit.
Chiar și astăzi pe mulți
Care sub povara bogățiilor se sufocă
Ioan îi poate rușina,
Și cu ale lui sfinte rugăciuni
Ale lor suflete le poate mântui."
PROLOAGELE DE LA OHRIDA

Comentarii
Trimiteți un comentariu