"Când Harul te umbreşte şi suflarea lui Dumnezeu care este sufletul nostru se înalță aprinsă de dragoste, atunci se realizează unirea cea dumnezeiască. Și atât de mult se afundă sufletul în Dumnezeu, încât nu se mai cunoaşte şi nu se mai distinge unul de celălalt, ca soarele şi lumina sau focul cu fierul înroşit, care se unesc cu adevărat. Aceasta se întâmplă deoarece suflarea lui Dumnezeu - sufletul - şi Harul izvorăsc din acelaşi izvor, care este dulcele nostru Dumnezeu. O, câtă frumusețe la Bunul nostru Dumnezeu! Câtă milostivire!"
CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL

Comentarii
Trimiteți un comentariu