Rugăciunea Sf. Mucenic Constantin Sârbu

"Te rog fierbinte, o Dumnezeul meu, de a avea milă de cei care sunt căzuţi în tristeţe, de cei care trăiesc în nelinişte şi întuneric, în melancolie şi descurajare, de a avea milă de cei bolnavi, de cei care sunt străini pe un pământ străin, de cei cu sufletul plin de amărăciune şi apăsaţi de sentimentul propriului păcat, de cei pe care îi roade remuşcarea, de cei care sunt neglijaţi, neînţeleşi şi respinşi de toţi, de a avea milă de toţi cei care rătăcesc şi săraci, de cei cufundaţi în adâncul întunericului şi al crimei.

O, Dumnezeule Bun şi Milostiv, această lume care trăieşte departe de Tine, îţi mai poate fi cu adevărat dragă? Îl mai iubeşti Tu pe om?

În adâncurile fiinţei noastre, sufletul nostru se cutremură şi suntem în prada tristeţii fără hotar, când privim pe oameni în faţă cum se urăsc între ei, cum se sfâşie în războaie nedrepte, sângeroase şi crude, cum popoarele cele puternice şi bogate împilează pe cele mici şi fără apărare, cum casele celor săraci se prăbuşesc în iureşul bombelor iar bieţii oameni, câţi mai scapă cu viaţă, înoată în mizerie, flămânzi, goi şi fără adăpost.

O, Dumnezeul meu, o, Dumnezeul meu, fie-Ţi milă de robii Tăi, căci tot trecutul nostru nu este decât un lung şi sfâşietor geamăt de durere, iar toate lucrurile nesfârşit de triste.

Este adevărat că toată suferinţa noastră vine de acolo că Te-am părăsit pe Tine, Izvorul vieţii şi am umblat în voia inimii noastre. Că am crezut în oameni mai mult decât în Tine şi am fost dezamăgiţi, am crezut în prieteni şi am fost înşelaţi şi trădaţi, am crezut în plăceri şi ne-au minţit.

O, Dumnezeul meu, o, Dumnezeul meu, Părinte bun şi îndurător, ai milă de copiii Tăi care rătăcesc fără sprijin pe această vale a plângerii, în suspine şi în suferinţe nemărginite, căci vrem să ne întoarcem la Tine. Primeşte-ne aşa cum suntem: murdari şi păcătoşi şi răi şi trişti. Ajută-ne, întăreşte-ne, mângâie-ne şi ne iartă!

Măicuţă Prea Curată, du rugăciunile noastre înaintea tronului Celui Prea înalt şi roagă-L pe Domnul, Împăratul Slavei, să-şi reverse harul şi puterea asupra robilor Săi, să asculte dorinţele şi cererile noastre sfinte, iar pacea şi lumina Sa să stăpânească în lume, în casa şi în viaţa noastră, acum şi în vecii vecilor.

O, Iisuse, Dumnezeul dragostei nemărginite, o, Iisuse, viaţa mea, aprinde în inima mea focul iubirii Tale!

Dă-mi harul de a mă uita pe mine însumi şi de a putea să mă gândesc numai la Biserica Ta săracă şi la creştinii care sunt necăjiţi şi trişti, acum când stau în genunchi înaintea Ta!

Te rog, o, Doamne Iisuse, pentru toţi cei dragi din familia mea, pentru cei ce mă iubesc şi pentru cei ce mă urăsc pe drept sau pe nedrept, pentru prietenii mei ca şi pentru vrăjmaşii mei, ca să reverşi peste noi toţi harul iertării, al bunătăţii şi al iubirii Tale.

Te mai rog, de asemenea, pentru toţi cei trişti şi fără mângâiere pe pământ, ca să umpli sufletul lor de bucurie, să îndrepţi paşii lor spre cele bune, să-i păzeşti de boală, de tristeţe şi de păcat şi fă, o , Doamne, ca tot ceea ce se întâmplă cu ei să-i aducă mai aproape de Tine.

Fă, o, Doamne Iisuse, ca nimic rău să nu se aşeze între noi creştinii, ca să ne risipească încrederea unuia în altul, ci cu ajutorul Tău, o, Iisuse Bun, să ne iubim unii pe alţii în duhul Bisericii Tale Apostolice, cât mai puternic, cât mai constant şi cât mai dezinteresat, în vecii vecilor!"

Amin.

Rugăciunea Sf. Mucenic Constantin Sârbu(1905 - 1975)