"Nu este de prisos a sublinia că în rugăciunea Numelui lui Isus nu este nimic automat sau magic.
De nu ne vom nevoi a păzi poruncile Lui, zadarnică va fi şi chemarea Numelui. El Însuși a spus: „Mulți vor zice Mie în ziua aceea: Doamne, Doamne,
au întru Numele Tău am prorocit? Şi eu Numele Tau
draci am scos, si cu Numele Tău multe puteri am făcut? Şi a-
tunci voi mărturisi lor: " Niciodată am cunoscut pre voi; depărtați-vă de la Mine cei ce lucrați faradelegea".
Este foarte important să ne asemănăm lui Moisi care cu răbdare şi-a purtat nevoința,
ca văzând pe Cel nevăzut, şi să chemăm asupra Lui în conștiința ființiale între Nume și cel Numit - Persoana lui
Hristos. lubirea pentru El va creşte şi se va desăvârşi în măsura
în care se va înmulţi şi se va adânci cunoaşterea noastră despre
viața Dumnezeului iubit. Când iubim omenește pe cineva,vom
rosti cu un simțământ plăcut numele persoanei iubite şi nu vom
obosi repetându-l. Tot aşa, ba încă mult mai mult, când este
vorba despre Numele Domnului. Când persoana iubită ni se
dezvăluie din ce în ce mai mult cu înzestrările sale, atunci creş
te şi preţuirea noastră faţă de ea, şi cu bucurie descoperim in
ea, noi trăsături, Aşa se întâmplă şi cu Numele lui Iisus Hristos.
Cu un viu interes descoperim în Numele Lui noi taine ale căilor
lui Dumnezeu, şi noi înşine devenim purtători ai realității cu-
prinse în Nume. Prin această vie cunoaştere, în însăşi experien-
ța vieții noastre, ne împărtăşim cu vecinicia:,,Aceasta este via-
ţa vecinică, a cunoaşte pre cel unul adevărat Dumnezeu, şi
pre Carele ai trimis, pre Iisus Hristos".
Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, miluieşte
pe noi şi lumea Ta."
CUVIOSUL SOFRONIE ATHONITUL
DESPRE RUGĂCIUNE

Comentarii
Trimiteți un comentariu