Întru această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Marcel, egumenul mănăstirii neadormiților (+485)
"Acest Preacuvios, Părintele nostru Marcel, era din cetatea Apameia, din Siria, din neam slăvit și luminat. Părinții săi, murind, i-au lăsat multă avere. Și, măcar că era în floarea vârstei, nu s-a lăsat furat de ispitele lumii, ci își împărțea timpul între învățătura cărții și nevoințele duhovnicești. Cugetând la legea Domnului, s-a aprins de dragostea celor cerești. Și, lăsându-și moșia sa, s-a dus la Efes, unde a fost primit de niște creștini evlavioși. Dornic de nevoințe, a mers de a aflat pe Sfântul Alexandru, la mănăstirea neadormiților, cunoscând dumnezeiască și înalta lui petrecere. Deci, petrecând el la acea mănăstire și alergând cu râvnă de necrezut, pe calea nevoințelor și la fapta cea bună, după moartea lui Alexandru și a lui Ioan urmașul său, i s-a dat păstoria mănăstirii. Și a cârmuit mănăstirea cu multă înțelepciune și cu puteri făcătoare de minuni. A fost părtaș la Sinodul din Calcedon și a osândit pe Eutihie și eresurile lui, dimpreună cu părinții Sinodului. Și, adormind întru a sa mănăstire, s-a mutat către Domnul."

Comentarii
Trimiteți un comentariu