"Plecăciune-Ți fac, cu suflet umil,
Sunt fiul pierdut, drumul a rătăcit.
Purtat de ispită, de vorbe-ngânate,
M-am desprins de Tine, căzând în păcate.
Dar Tu, Doamne Sfinte, milostiv și blând,
M-ai chemat în taină prin al rugii cânt.
Nu m-ai urgisit, chiar de-am rătăcit,
Mi-ai iertat suflarea, deschizând chemarea-Ți.
Cu ochii în lacrimi încerc să-Ți șoptesc,
Greul vieții, Tată, sfințește-l ceresc.
N-am știut a-Ți da, ci Ți-am tot cerut,
Dar Tu n-ai scrâșnit, ci mi-ai stins furtuna.
La dureri și-n suferință, Maica Ta mi-a stat,
Lacrima să-mi șteargă, dorul să-mi aline.
Iar Tu, Doamne Sfânt, mi-ai mângâiat chipul,
Cu iubirea-Ți pură, mâna Ta divină.
Cu suflet umil, Ție mă închin,
Dă-mi credință-n toate, de-s din har născute.
Nu mă alunga, de brațu-mi mă ține,
Să-Ți slujesc, Părinte, cu gânduri divine.
Stăpâne Preasfânt, în Tine mă-ncred,
Nu-ți cer avuții, ci doar mila Ta.
Te rog, amintește-Ți de sufletul meu,
Când Raiu-i deschis la porunca Ta."
Breazu Nina

Comentarii
Trimiteți un comentariu