Aripi Duhovnicești

​ A ceștia au fost din marea cetate a Romei, în zilele împăratului Carus (282-284), frați fiind, și, cu meșteșugul doctori, vindecând nu numai oameni, ci și dobitoace și neluând altă parte, de la cei ce se lecuiau, decât credința și mărturisirea lui Hristos. Deci, au fost pârâți la împărat, că, prin meșteșug vrăjitoresc, fac vindecările și că, astfel, în fiecare zi, părăsind închinarea la idoli, mulți se apropie de Hristos.Și a trimis împăratul, îndată ostași, să-i prindă, și să-i aducă înaintea lui, la judecată. Și ostașii, mergând în satul de lângă Roma, unde Sfinții aveau locuința lor, de la părinți, nu i-au aflat, deoarece credincioșii îi siliseră, pe Sfinți, să se ascundă într-o peșteră. Deci, ostașii, mâniindu-se, au prins pe niște bărbați cinstiți, din satul acela, și, legându-i în lanțuri, i-au dus la Roma. Aflând de aceasta, Sfinții Cosma și Damian, nerăbdând ca alții să sufere în locul lor, au ieșit din peșteră și s-au predat singuri. Deci, ostașii eliberând pe acei bărbați...

    Cum trebuie să ne bucurăm de Hristos Î ntru aceasta vă bucurați, măcar că acum ar trebui să fiți triști, încercați fiind de multe feluri de ispite pentru puțină vreme (I Petru 1:6). A stfel grăiește Sfântul Petru Apostol, a cărui viață a fost plină de multe feluri de ispite și dureri. Astfel grăiește bărbatul care și-a lăsat casă și familie și a urmat lui Hristos; care pentru dragostea lui Hristos a îndurat multe chinuri și lipsuri: foamea, setea, temnița, prigonirile din partea iudeilor de un sânge cu el, cele din partea păgânilor romani, a prorocilor mincinoși, a sălbăticiei păgânilor cea de obște și care la urmă a fost răstignit pentru Hristos, după ce a îndurat cu bucurie toate pentru dragostea Lui. B ărbatul care a suferit în viața lui cele mai teribile încercări și chinuri pentru dragostea lui Hristos ne sfătuiește și ne îndeamnă să ne bucurăm întru El, astfel încât bucuria noastră să înghită toate suferințele și chinurile noastre, care în comparație cu ea, trebu...

"S fântul Ierarh Leontie este numărat printre cei dintâi sfinți români pe care i-a odrăslit pământul Moldovei și adevăratul părinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. După tradiție era de loc din orașul Rădăuți. Apoi, râvnind Sfinților Părinți de odinioară și arzând cu inima după dragostea lui Hristos, spre sfârșitul secolului al XIV-lea s-a făcut sihastru în pădurile seculare din partea locului. D eci, călugărindu-se cu numele de Lavrentie, s-a învrednicit mai târziu de darul preoției. Apoi, împreună cu câțiva ucenici, a întemeiat o vestită sihăstrie de călugări în codrii Rădăuților, ce se chema, după numele său „Schitul Laura” (Lavra) sau „Mânăstirea Sfântului Lavrentie” 53 . În obștea sa, Cuviosul Lavrentie a format mulți ucenici cu viață aleasă, printre care se număra și Sfântul Daniil Sihastrul. În Schitul Laura, însuși Cuviosul Lavrentie s-a nevoit și a avut o trăire așa de înaltă, încât s-a învrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. Că pe mulți bolnav...

  Prin pomenile și rugăciunile pe care creștinii le fac pentru cei adormiți ai lor, ei arată legătura dintre lumea aceasta și cea care va să vină. B iserica de pe pământ [luptătoare] și Biserica cea din ceruri [biruitoare] sunt Una și Aceeași Biserică, un trup și un suflet, așa cum rădăcina de sub pământ unul și același trup îl formează cu trunchiul și ramurile care se înalță de la suprafața pământului. E ste de aceea ușor de înțeles cum se face că noi, cei de pe pământ, primim ajutor de la Sfinții și drepții din Biserica cea Cerească, tot așa cum cei păcătoși ai noștri care au murit pot primi ajutor de la noi cei vii care ne rugăm și facem pomeni pentru ei. S fântul Athanasie zice: „Așa cum se întâmplă cu vinul din butoi, care simte primăvara înflorirea viei și fierbe, sporindu-și tăria și aroma, așa se bucură, se curățesc și se îmbunătățesc și sufletele celor adormiți ai noștri, când noi cei vii ne rugăm pentru ei, pomenindu-i la Jertfa Cea Fără de Sânge a Domnului. » S fânt...

  Acatistul Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Cosma și Damian Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputi...

  Rugăciune către Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian C ătre voi, Sfinților doctori cei fără de arginți și făcătorilor de minuni Cosma și Damian, ca spre niște grabnici ajutători și calzi rugători pentru mântuirea noastră, noi cei nevrednici, plecând genunchii, alergăm și, căzând, cu osârdie strigăm: nu treceți cu vederea rugăciunea noastră, a celor păcătoși, neputincioși, căzuți în multe fărădelegi și care greșim în toate zilele și ceasurile. Rugați pe Domnul ca să tindă nouă nevrednicilor robilor Săi milele Sale cele mari și bogate și să ne izbăvească pe noi de tot necazul și durerea, căci voi ați luat de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos harul cel neîmpuținat al tămăduirilor pentru credința cea tare, tămăduirea cea fără de plată și sfârșitul nostru cel mucenicesc. Auziți-ne pe noi, cei ce ne rugăm, și cu mijlocirea voastră cea bineprimită cereți de la Dumnezeu binecuvântare pentru noi toți; iarăși căzând, cu sârguință ne rugăm: cereți-ne nouă de la Domn...

  Canon de rugăciune către Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Cosma și Damian, din Roma Troparul Sfinților Mucenici doctori fără de arginți Cosma și Damian, din Roma, glasul al 8-lea: S finților cei fără de arginți și de minuni făcătorilor, cercetați neputințele noastre. Și ca unii care în dar ați luat, în dar dați-ne nouă. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: C elui Ce a povățuit de de mult pe Israel, scoțându-l din robia lui Faraon și în pustie l-a hrănit, să cântăm Mântuitorului nostru Dumnezeu, căci cu slavă S-a preaslăvit. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. P rin cuvinte de cântări să lăudăm astăzi cu glasuri de veselie pe cei prin har dați de la Dumnezeu nouă, tuturor, doctori și făcători de minuni, întărire Bisericii și reazem credincioșilor. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. C ei ce întotdeauna ne zbatem de întreitele valuri, în adâncul bolilor și în vifor cumplit de boli chinuitoare, veniți să merg...

  Romani 10, 11-21; 11, 1-2 Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 11 Căci zice Scriptura: «Tot cel ce crede în El nu se va rușina».  12 Căci nu este deosebire între iudeu și elin, pentru că Același este Domnul tuturor, Care îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă pe El.  13 Căci: «Oricine va chema numele Domnului se va mântui».  14 Dar cum vor chema numele Aceluia în Care încă n-au crezut? Și cum vor crede în Acela de Care n-au auzit? Și cum vor auzi, fără propovăduitor?  15 Și cum vor propovădui, de nu vor fi trimiși? Precum este scris: «Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc cele bune!»   16 Dar nu toți s-au supus Evangheliei, căci Isaia zice: «Doamne, cine a crezut celor auzite de la noi?»  17 Prin urmare, credința este din auzire, iar auzirea prin cuvân...

  Matei 11, 16-20 16 Dar cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care șed în piețe și strigă către alții,  17 Zicând: V-am cântat din fluier și n-ați jucat; v-am cântat de jale și nu v-ați tânguit.  18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și spun: Are demon.  19 A venit Fiul Omului, mâncând și bând și spun: Iată om mâncăcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor. Dar înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei.   20 Atunci a început Iisus să mustre cetățile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale, căci nu s-au pocăit. Matei 5, 14-19 14 Voi sunteți lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă.   15 Nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă.   16 Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, așa încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.  17 Să nu socotiți că am ...

  Acest purtător de Dumnezeu, Leontie, s-a născut din părinți creștini dreptmăritori, în orașul Rădăuți, la începutul secolului al XIV-lea. Încă din pruncie, mergînd cu părinții săi la biserică, a fost cuprins de o mare dragoste față de casa lui Dumnezeu, unde mai apoi mergea zilnic și asculta cu toată luarea aminte sfînta slujbă, după care zăbovea, căutînd să se apropie cît mai mult sufletește de cuvioșii părinți călugări, ostenitori și slujitori sfințiți la această catedrală voievodală. Părinții din obștea catedralei, văzîndu-l cu atîta dragoste pentru casa lui Dumnezeu, și pentru sfintele slujbe, l-au primit în obștea lor, unde fericitul Leontie, în toate cele rînduite arăta multă rîvnă, smerenie și ascultare. Pentru viața lui duhovnicească a fost călugărit, primind numele de Lavrentie. Rîvna lui pentru nevoințele cele duhovnicești sporea tot mai mult. Luînd binecuvîntarea de la starețul obștei, s-a îndreptat către un loc sihăstresc, nu departe de Putna, unde erau cîțiva sihaștr...