Aripi Duhovnicești

  Despre urgii și necazuri D e ce îngăduie Dumnezeu să vină asupra dreptei credințe atâtea urgii și necazuri, pe când pe eretici și păgâni îi lasă pururea să se bucure de tihnă și de pace? De ce?, întreabă și Sfântul Ioan Gură de Aur și tot el răspunde îndată: „Așa ca să vezi slăbiciunea păgâneștii și ereticeștii credințe, care se descompune de la sine, fără să o atace nimeni și ca să vezi tăria adevăratei Credințe care, lovită, scuipată și pururea însângerată din toate părțile fiind, îndură toate cu pace și chiar crește și se înmulțește sănătoasă în pofida tuturor drăceștilor vrăjmași [. . . ] De aceea, în disputele cu păgânii sau cu obraznicii iudei, destul este ca să arătăm, spre dovada sfintei ei puteri, că Ortodoxia, supusă veșnic prigonirilor până la ucidere și sânge, veșnic a rămas deasupra și biruitoare," chiar și când întreaga lume s-a pornit împotriva ei. S fântul Isaac Sirul zice: „Minunata dragoste de oameni a lui Dumnezeu se vede atunci când omul se află în primejd...

  Pentru cei ce nu se îngrijesc de suflet) I isus Hristos, până astăzi, cheamă pe oameni, zicând: „Veniți după Mine!“ (Matei 4, 19). Dar nici un Andrei, Petru, Iacov sau Ioan nu ascultă glasul Lui. Iisus ne cheamă până astăzi, zicând: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați!“, dar nimeni nu vine la Dânsul. Ne făgăduiește nouă dumnezeieștile doctorii ale iubirii de oameni, spunând: „Și Eu vă voi odihni pe voi“ (Matei 11, 28), dar nimeni nu se supune chemării dumnezeiești și nici nu primește vindecarea părintească de păcat. Oare, a slăbit cuvântul lui Dumnezeu și nu mai poate să lucreze în inimile oamenilor, precum lucra mai înainte? Nu! pentru că după cuvântul proorocului Ieremia: „Cuvântul Domnului este tot același ca focul arzător și ca ciocanul care sfărâmă stânca“ (Ieremia 23, 29). Puterea pe care o avea cuvântul lui Dumnezeu când l-a auzit întâi Adam, după aceea Noe, apoi Avraam, Moise, proorocii și după dânșii apostolii, aceeași putere o are și până în ziua de astăzi ...

  Romani 2, 10-16; II Corinteni 5, 17, 20; 6, 1, 3-7, 10; 13, 11 Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 15: 3, 11) P rin sfinții care sunt pe pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile Sale. Stih: Cunoscute mi-ai făcut căile vieții; mă vei umple de veselie cu fața Ta; frumuseți de-a dreapta Ta până în sfârșit. 10 Dar mărire, cinste și pace oricui face binele: iudeului mai întâi, și elinului.   11 Căci nu este părtinire la Dumnezeu!  12 Câți, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor și pieri; iar câți au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecați.   13 Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepți la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptați.  14 Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt loruși lege,   15 Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor, care îi învinovățesc sau îi și apără,  16 În ziua în care Dumnezeu va judeca, p...

  Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari.  19 Și le-a zis: Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.   20 Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El.  21 Și de acolo, mergând mai departe, a văzut alți doi frați, pe Iacov al lui Zevedeu și pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-și mrejele și i-a chemat.  22 Iar ei îndată, lăsând corabia și pe tatăl lor, au mers după El.   23 Și a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor. 14 Voi sunteți lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă.  15 Nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă.  16 Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, așa încât să vadă faptele...

  Sfinţilor români, voi, care sunteţi podoaba neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ: mucenici, care aţi murit pentru Stăpânul Hristos; ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie; cuvioşi, care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup; mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă; şi voievozi, care ne-aţi apărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, rugându-vă cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea bună. Noi credem şi mărturisim că voi, sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru, sau care aţi venit în aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă rugaţi cu dragoste pentru noi şi ne sunteţi cel dintâi ajutor în faţa lui Dumnezeu, şi pentru aceasta ne şi rugăm vouă cu evlavie: păziţi-ne, împreună cu Maica Domnului, de toate greutăţile şi încercările care se abat asupra noastră; nu de cele ce sunt îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, sfinţilor, ci...

  De este preot, zice :  Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin ,  iar de este diacon, monah sau mirean, zice :  Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește (de trei ori),...