Rugăciune către Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian

Rugăciune către Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian

Către voi, Sfinților doctori cei fără de arginți și făcătorilor de minuni Cosma și Damian, ca spre niște grabnici ajutători și calzi rugători pentru mântuirea noastră, noi cei nevrednici, plecând genunchii, alergăm și, căzând, cu osârdie strigăm: nu treceți cu vederea rugăciunea noastră, a celor păcătoși, neputincioși, căzuți în multe fărădelegi și care greșim în toate zilele și ceasurile. Rugați pe Domnul ca să tindă nouă nevrednicilor robilor Săi milele Sale cele mari și bogate și să ne izbăvească pe noi de tot necazul și durerea, căci voi ați luat de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos harul cel neîmpuținat al tămăduirilor pentru credința cea tare, tămăduirea cea fără de plată și sfârșitul nostru cel mucenicesc. Auziți-ne pe noi, cei ce ne rugăm, și cu mijlocirea voastră cea bineprimită cereți de la Dumnezeu binecuvântare pentru noi toți; iarăși căzând, cu sârguință ne rugăm: cereți-ne nouă de la Domnul toate cele folositoare spre bine în viața noastră cea vremelnică, dar mai ales cele ce slujesc spre mântuirea cea veșnică, ca să ne învrednicim prin rugăciunile voastre a primi sfârșit creștinesc fără de durere, nerușinat, cu pace și ca să ne izbăvim de toate uneltirile diavolești și de munca de veci; iar ai Împărăției cerurilor, celei fără de sfârșit și fericite, moștenitori să fim. Așa, plăcuților ai lui Dumnezeu, nu încetați rugându-vă pentru noi, cei ce alergăm către voi cu credință. Că deși după mulțimea păcatelor noastre nu suntem vrednici de milostivirea voastră, voi, fiind urmași credincioși ai iubirii de oameni a lui Dumnezeu, faceți ca să aducem roade vrednice de pocăință și să ajungem la odihna cea veșnică, lăudând și binecuvântând pe Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel minunat întru sfinții Săi, și pe Preacurată Maica Sa și sprijinitoarea voastră cea caldă, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre rugaciunea mintii

"Tu însă, când vin gândurile, cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruință, şi vor fugi. Pentru că ele nu rabdă căldura inimii izvorâtă din rugăciune, ci fug ca arse de foc. Când, zice Sfântul, vin gândurile, tu să nu te uiți la gânduri, ci cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruinţă. Zi "Doamne Iisuse Hristoase" ..., să-ţi faci lucrarea ta, şi gândurile vor fugi singure. De ce? Când eu spun rugăciunea, inima mea se înflăcărează oarecum şi se încălzeşte, pentru că numele lui Iisus are o dulceaţă şi o lumină, are un foc şi o căldură duhovnicească. Această căldură o simte mai întâi diavolul şi, după aceea, şi noi. Diavolul, îndată ce simte căldura, o ia la fugă, se ridică şi pleacă, iar împreună cu el pleacă şi gândul. Aşa cum, dacă vedem urma unui animal întipărită în pământ, ştim ce vietate a trecut, tot aşa şi gândurile arată că, înlăuntrul sau în afara noastră, cel care ne deranjează este vicleanul însuşi, demonul. Prin urmare, gândurile pleacă atunci când noi Îl ...

Vedenia înfricoşătoare dintr-un teatru american

"Cei doi frați, pe când lucrau în Linn (America), aveau în cercul lor de cunoștințe un prieten din copilărie din Dimitána, Dimitrie. Aceşti trei tineri evlavioși s-au dus în America să muncească pentru a acoperi nişte datorii financiare de familie, iar apoi să se întoarcă în patria lor, pentru a duce o viață mai puțin lipsită de griji. Numai că unele sunt voile oamenilor şi altele sunt cele pe care le rânduieşte Dumnezeu", după cuvântul Sfintei Scripturi. Într-o zi, tineri fiind şi ei, după munca lor zilnică au dorit să se ducă să se distreze şi au hotărât să meargă la un vestit teatru. Acest teatru era o clădire mare, pătrată, aflată în afara oraşului, la mare. Acolo zi şi noapte, fără întrerupere, se jucau diferite piese de teatru. Într-o anume perioadă, vreme de mai bine de patru ore, avea loc un spectacol care reprezenta iadul, cu demonii şi chinurile de acolo, iar lumea mergea să vadă toate aceste lucruri ciudate. În timp ce aceşti buni prieteni se îndreptau spre acea cl...

Despre rugaciunea Lui Iisus

" Răstimpul afierosit rugăciuniid diferă de la o persoană la alta, pentru unul pot fi cinci minute,pentru altul două ore. Important este să existe perioade de timp când credinciosul stă singur înaintea Dumnezeului personal pătrunde în prezența Sa şi se atinge de energia Sa. Credinciosul trebuie să se lepede de toată grija lumească, de tot ce este omenesc si pământesc; trebuie să simtă că stă singur înaintea singurului Dumnezeu. Atunci timpul afierosit unei astfel de rugăciuni îl pecetluiește tot restul zilei. " Părintele Zaharia Zaharou

Aripi Duhovnicești

Faceți căutări pe acest blog