“Din când în când, recitesc din „Pelerinul rus" Dacă aș fi citit cartea asta cu mai mulți ani în urmă, viața mea ar fi fost cu totul alta. Mi se pare că sfaturile din această carte îți așază viața pe un alt fagaș.
Citesc din nou cartea, pentru a fi atent și la detaliile care mi-au scapat la prima lectura.
Principala mea dilemă este legată de faptul că, acum, fiind singur, pot să spun rugăciunea ore întregi. Dar, dacă aș fi lângă soția mea, ce ar trebui să fac, să împuținez rugăciunea sau să o neglijez pe ea? Din câte mi-ați spus dumneavoastra, asta ar fi o greșeala.
Dar, daca aș sta tot timpul de vorba cu ea, când m-aș mai putea ruga? Trăiesc acum o bucurie lăuntrică, venită din rugăciune. Aș vrea să mă rog cât mai mult. Dar, în același timp, îmi dau seama că această stare de rugăciune se va termina în curând. Pentru că ori voi pleca la soția mea, ori voi fi arestat.
Îmi dau seama că, fiind căsătorit, dacă mă ocup prea mult cu rugăciunea, risc să nu fiu destul de atent la soția mea. Dacă toate sunt deşertăciuni, dacă nu contează decât mântuirea, atunci ce mai contează tandrețile, cuvintele drăgăstoase dintre soți, chiar și unirea lor trupească?
Oare am greșit că m-am căsătorit? Cu toate că mă rog mai mult, nu simt că iubirea față de soția mea scade, ci dimpotrivă. Crește în intensitate și se curățește.
Dar, în același timp, îmi doresc să pătimesc pentru Hristos. Imi doresc să fiu arestat, ca să Îl pot mărturisi. Azi m-am gândit toată ziua că ar fi mai bine pentru mine să nu mai plec din țară, chiar dacă primesc pașaportul, ci să aştept până în seara în care se anunță lista scurtă de la Oscar și să mă predau de bună voie la securitate.”
Colecția Din temnițe spre Sinaxare
Danion Vasile. Acuzatul 1988
TESTAMENTUL SFINȚILOR ÎNCHISORILOR
Ediția a treia. Editura Areopag București, 2022. P. 237
Comentarii
Trimiteți un comentariu