"După cuvintele Sfântului Ioan Scărarul, rugăciunea este părtăşie duhovnicească cu Dumnezeu, mijloc de dobândire a iertării, har şi mântuire, pod de trecere fără primejduire peste valurile ispitelor, izvor al tuturor virtuţilor, hrană a sufletului, luminare a minţii, secure care taie orice deznădejde, bogăție a credincioşilor, comoară a celor smeriți, maică a lacrimilor pline de har, căci acestea prin rugăciune primesc bucurie, şi, în acelaşi timp, fiică a lacrimilor, pentru că, cu cât mai mult umilinţa pătrunde în sufletul celui care se roagă cu lacrimi, cu atât mai mult se întăreşte nevoinţa rugăciunii.
Dând aceste definiții ale rugăciunii, Sfântul Ioan Scărarul conchide că rugăciunea e o îndeletnicire îngerească ce umple sufletul de bucurie."
ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV
MEȘTEȘUGUL RUGĂCIUNII
Comentarii
Trimiteți un comentariu