"Iuda, slugă a lui Iisus Hristos și frate al lui Iacov, celor sfințiți întru Dumnezeu Tatăl, și de Iisus Hristos păziți și chemați; 2 Milă vouă și pace și dragoste să se înmulțiască. 3 Iubiților, toată nevoința făcând a scrie vouă de cea de obște mântuirea voastră, nevoie am avut a vă scrie vouă, rugându-vă să stați vitejește pentru credința ceea ce odată s’a dat sfinților. 4 Căci au intrat oarecari oameni, cari de demult mai ’nainte au fost scriși spre această osândă, necredincioși, cari schimba darul Dumnezeului nostru întru învierșunare, și pre cel unul Stăpânul Dumnezeu și Domnul nostru Iisus Hristos tăgăduesc. 5 Și voiu să vă aduc aminte, știind și voi aceasta odată, că Domnul după ce au scos pre norod din pământul Eghipetului, mai pre urmă pre cei ce nu au crezut i-au pierdut. 6 Și pre îngerii cari nu și-au păzit dregătoria lor, ci și-au lăsat lăcașul lor, spre judecata zilei celei mari, legăturilor celor veșnice supt întuneric îi ține; 7 Precum Sodoma și Gomora și cetățile cele dimprejurul lor, care întru acelaș chip curviau și umblau în urma altui trup, sunt puse înainte întru pildă, a focului celui veșnic muncă luând. 8 Asemenea și aceștia vise visând, trupul își spurcă și domnia leapădă și slavele hulesc. 9 Iar Mihail arhanghelul, când cu diavolul pricindu-se grăià pentru trupul lui Moisi, n’a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: cearte-te pre tine Domnul. 10 Iar aceștia câte nu știu hulesc, și câte după fire, ca niște dobitoace necuvântătoare știu, întru acelea se strică. 11 Vai lor! Că în calea lui Cain au umblat și întru înșelăciunea lui Valaam prin milă s’au vărsat și întru împrotivirea în cuvinte a lui Core au pierit. 12 Aceștia sunt între dragostele voastre, ca niște pietre în mare acoperite de apă, împreună cu voi mâncând, fără de frică pre sine păscându-se; nori fără de apă, ce se poartă de vânturi; copaci tomnatici neroditori, de două ori morți și desrădăcinați; 13 Valuri sălbatice de mare, spumegându’și rușinile lor; stele rătăcitoare, cărora negura întunerecului în veac se păzește. 14 Și a prorocit de aceștia și Enoh, cel al șaptelea dela Adam, zicând: iată, va veni Domnul întru mii de sfinții săi. 15 Să facă judecată împrotiva tuturor, și să mustre pre toți necredincioșii de toate faptele păgânătăței lor cu care au făcut fărădelege, și de toate cuvintele lor cele aspre, care au grăit împrotiva lui păcătoșii cei necredincioși. 16 Aceștia sunt cârtitori, grăitori de rău. cari umblă după poftele lor cu păgânătate și cu călcare de lege și gurile lor grăiesc cele cu semeție, mirându-se de fețe pentru vreo dobândă. 17 Iar voi, iubiților, aduceți-vă aminte de cuvintele care s’au zis mai înainte de apostolii Domnului nostru Iisus Hristos; 18 Că au zis vouă, că în vremea de apoi vor fi batjocoritori, cari vor umblà după poftele lor cele necurate, 19 Aceștia sunt cari se osibesc pre sine și sunt trupești, neavând duh. 20 Iar voi, iubiților, întru sfântă credința voastră zidindu-vă și întru Duhul Sfânt rugându-vă, 21 Pre voi singuri întru dragostea lui Dumnezeu vă păziți, așteptând mila Domnului nostru Iisus Hristos spre vieața cea veșnică. 22 Și pre unii să’i vădiți de se vor despărți. 23 Iar pre alții cu frică să’i mântuiți, răpindu’i din foc și să'i certați cu temere urînd și haina cea dela trup spurcată. 24 Iar celui ce poate să vă păzească pre voi fără de păcat și nespurcați și să vă pue înaintea slavei sale fără prihană întru bucurie. 25 Unuia înțeleptului Dumnezeu și Mântuitorului nostru prin Iisus Hristos Domnul nostru, slavă și mărire, stăpânire și putere, mai ’nainte de tot veacul și acum și întru toți vecii, Amin."
Sursa: Noul testament Epistolia sobornicească a (Sfântului Apostol Iuda)

Comentarii
Trimiteți un comentariu