Treceți la conținutul principal

Hristos a purtat cea mai grea cruce pe acest pământ!

De la



12.08.1971 


Am adormit rugându-mă și m-am trezit la fel. Am continuat cu bucurie. Mă rog în liniște, cu atenţie în inimă, unind Rugăciunea lui lisus cu respiraţia. Foarte des începe și inima o dată cu rugăciunea și respirația. Doamne lisuse, îți mulțumesc cu lacrimi de bucurie pentru aceasta! Te simt viu în inima mea. Tu pleci, însă iarăși revii în timp ce mă rog cu luare aminte. 


Am fost la Vecernie. Cât de fericit este sufletul meu când mă pot ruga Ție, Doamne! Am primit sfaturi. Să nu cădem în mândrie în timpul Rugăciunii lui lisus. 

Nu ne lăsa, lisuse, să cădem în această ispită, căci mândria este păcat de moarte. Veșnic vreau să Te simt în inima mea și prezent lângă mine! Te văd, Te simt şi nu mă mai mâhnesc, nu mai deznădăjduiesc. S-ar putea ca într-o zi să se pornească asupra mea cu învinuiri nedrepte o ceată întreagă și să fie dintre cei pe care îi iubesc eu mai mult şii socotesc curaţi, însă de-acum voi cunoaşte că acestea se vor întâmpla ca să învăţ smerenia şi pentru purificarea sufletului meu. Atunci Te voi iubi şi Te voi chema mai mult, lisuse, voi ști că Tu vei fi lângă mine. 


Port crucea mea așa cum mi-ai dat-o, cu greutățile şi necazurile ei, fără părere de rău, făcând tot ce-l place Domnului după puterile ființei mele, luând pilde și exemple din viețile Sfinților Apostoli, ale preoților, ale Sfinților Părinți, ale pustnicilor, ale mucenicilor și ale celor credincioşi care au plăcut lui Dumnezeu, după timpul în care au trăit fiecare și după puterea credinței lor, deschizând ușile inimii lor ca să intre Mântuitorul. El a purtat cea mai grea cruce pe acest pământ, încă de la naştere, când nu a fost primit decât într-un staul de vite; El, care era Dumnezeu! 


Crucea mea este atât de uşoară, eu sunt un nimic în universul acesta mare și în fața lui Dumnezeu stau cu frică și cu umilință. Cunoscând bunătatea Lui cea mare am nădejde că voi fi mântuită, așa cum ne-a făgăduit Tatăl nostru cel Ceresc. Mă rog cu credința că Dumnezeu îmi aude și gândul. Rugăciunea lui lisus este rugăciunea Sfinților Apostoli și a altor Sfinți Părinţi şi mulțumesc Domnului mereu pentru descoperirea ei minunată. Cu mintea sunt în inimă și mă rog stând înaintea Ta, Doamne, cu dragoste și zdrobire de inimă pentru păcatele mele și greșelile știute și neștiute de mine. 

Jurnal Duhovnicesc 


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre rugaciunea mintii

De la
 "Tu însă, când vin gândurile, cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruință, şi vor fugi. Pentru că ele nu rabdă căldura inimii izvorâtă din rugăciune, ci fug ca arse de foc.  Când, zice Sfântul, vin gândurile, tu să nu te uiți la gânduri, ci cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruinţă. Zi "Doamne Iisuse Hristoase" ..., să-ţi faci lucrarea ta, şi gândurile vor fugi singure. De ce? Când eu spun rugăciunea, inima mea se înflăcărează oarecum şi se încălzeşte, pentru că numele lui Iisus are o dulceaţă şi o lumină, are un foc şi o căldură duhovnicească. Această căldură o simte mai întâi diavolul şi, după aceea, şi noi. Diavolul, îndată ce simte căldura, o ia la fugă, se ridică şi pleacă, iar împreună cu el pleacă şi gândul. Aşa cum, dacă vedem urma unui animal întipărită în pământ, ştim ce vietate a trecut, tot aşa şi gândurile arată că, înlăuntrul sau în afara noastră, cel care ne deranjează este vicleanul însuşi, demonul. Prin urmare, gândurile pleacă atunci când noi Îl ...
Trimiteți un comentariu
Read more »

Vedenia înfricoşătoare dintr-un teatru american

De la
"Cei doi frați, pe când lucrau în Linn (America), aveau în cercul lor de cunoștințe un prieten din copilărie din Dimitána, Dimitrie. Aceşti trei tineri evlavioși s-au dus în America să muncească pentru a acoperi nişte datorii financiare de familie, iar apoi să se întoarcă în patria lor, pentru a duce o viață mai puțin lipsită de griji. Numai că unele sunt voile oamenilor şi altele sunt cele pe care le rânduieşte Dumnezeu", după cuvântul Sfintei Scripturi. Într-o zi, tineri fiind şi ei, după munca lor zilnică au dorit să se ducă să se distreze şi au hotărât să meargă la un vestit teatru. Acest teatru era o clădire mare, pătrată, aflată în afara oraşului, la mare. Acolo zi şi noapte, fără întrerupere, se jucau diferite piese de teatru. Într-o anume perioadă, vreme de mai bine de patru ore, avea loc un spectacol care reprezenta iadul, cu demonii şi chinurile de acolo, iar lumea mergea să vadă toate aceste lucruri ciudate. În timp ce aceşti buni prieteni se îndreptau spre acea cl...
Un comentariu
Read more »

Despre rugaciunea Lui Iisus

De la
 " Răstimpul afierosit rugăciuniid diferă de la o persoană la alta, pentru unul pot fi cinci minute,pentru altul două ore. Important este să existe perioade de timp când credinciosul stă singur înaintea Dumnezeului personal pătrunde în prezența Sa şi se atinge de energia Sa. Credinciosul trebuie să se lepede de toată grija lumească, de tot ce este omenesc si pământesc; trebuie să simtă că stă singur înaintea singurului Dumnezeu. Atunci timpul afierosit unei astfel de rugăciuni îl pecetluiește tot restul zilei. " Părintele Zaharia Zaharou
Trimiteți un comentariu
Read more »