"Și în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt. și lăsând ei mulțimea, L-au /luat cu ei în corabie, așa cum era, căci erau cu El şi alte corăbii. Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple. Iar Iisus era la partea dindărăt a corăbiei , dormind pe căpătâi. L-au deșteptat și I-au zis: Învățătorule, au nu-Ți este grijă că pierim? Şi El, sculându-Se, a certat vântul și a poruncit mării: Taci! Încetează! Și vântul s-a potolit și s-a făcut liniște mare. Și le-a zis lor: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință? Și s-au înfricosat cu frică mare și ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul și marea I se supun?
" Matei 8, 18, 23/Luca 8, 22 Iona 1, 4Matei 8, 24/Luca 8, 23 Psalm 9, 32; 76, 9/Iona 1, 5-6 / Matei 8, 25/Luca 8, 24 Iov 26, 12/Psalm 88, 9/Jona 1, 15/Matei 8, 26/ Luca 8, 24 Matei 8, 26 / Luca 8, 25 Psalm 64, 7; 88, 9; 106, 25"
"Într-un fel le-a povestit acestea Matei și întru alt chip Marcu, căci pe cele spuse de acela mai pe larg, acesta le-a scurtat și, dimpotrivă, pe cele ce acela le-a scurtat, acesta le-a spus mai pe larg.Deci, a luat Domnul numai pe ucenici, ca să-i facă văzători [martori] ai minunii ce era să fie. Iar ca să nu se înalțe pentru că pe alţii i-a lăsat afară şi numai pe dânşii i-a ținut [luat], îi lasă să se înviforeze. Încă [face Domnul aceasta] şi pentru a-i învăța [pe ucenici] să sufere întru răbdare ispitele.Și,,doarme" Hristos, ca mai mare să li se arate minunea celor ce mai înainte se turburaseră. Căci, dacă s-ar fi făcut furtuna fiind Hristos treaz,sau nu s-ar fi înfricosat [ucenicii], sau nu s-ar fi rugat [de El]. Deci, îi lasă pe ei să cadă în frica primejdiei, ca să vină [aceștia] întru simţirea puterii Lui. Că de vreme ce îi vedeau pe alţii că li se face bine, iar ei nici un fel de facere de bine n-au dobândit, se primejduiau a se face lenevoși, deci pentru aceasta lasă (îngăduie Domnul] să se facă furtuna. Și doarme" [Dânsul}] pe căpătâiul corăbiei, iar acest căpătâi cu adevărat era din lemn. Iar după ce S-a deşteptat [trezit], „ceartă" mai întâi vântul, căci acesta este cel ce face a se sălbătici marea. După aceea, ceartă [Domnul] marea. Încă și pe ucenici îi ceartă pentru că nu au credință, căci de ar fi avut credință, ar fi crezut că, chiar dormind El, îi poate păzi pe dânşii nevătămați. Iar ei unul către altul grăind, se mirau:,,Oare Cine este Acesta?", căci încă îndoială aveau pentru Dânsul, pentru că numai cu porunca a potolit marea, nu cu toiag, ca Moise (leşire 14, 16-21), nici cu rugăciune, ca Elisei Iordanul (4 Regi 2, 14), nici cu chivotul, ca Isus al lui Navi (Josua cap. 3). Pentru aceasta li se părea ucenicilor că [lisus] este mai presus de om, dar, pentru că dormea [ca toți oamenii], om li se părea a fi."
Ev.Marcu 4;35-41
Sfântul Teofilact al Bulgariei.
:
Comentarii
Trimiteți un comentariu