Evanghelia zilei

 

Marcu 5, 1-20

¹ Și a venit de cealaltă parte a mării în ținutul Gadarenilor. 

² Iar după ce a ieșit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, 

³ Care își avea locuința în morminte, și nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanțuri, 

⁴ Pentru că de multe ori fiind legat în obezi și lanțuri, el rupea lanțurile, și obezile le sfărâma, și nimeni nu putea să-l potolească;

  ⁵ Și neîncetat noaptea și ziua era prin morminte și prin munți, strigând și tăindu-se cu pietre.

  ⁶ Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat și s-a închinat Lui.

  ⁷ Și strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuiești. 

⁸ Căci îi zicea: Ieși duh necurat din omul acesta. 

⁹ Și l-a întrebat: Care îți este numele? Și I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulți. ¹⁰ Și Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ținut.. 

¹¹ Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păștea. 

¹² Și L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei. 

¹³ Și El le-a dat voie. Atunci, ieșind, duhurile necurate au intrat în porci și turma s-a aruncat de pe țărmul înalt, în mare. Și erau ca la două mii și s-au înecat în mare. 

¹⁴ Iar cei care-i pășteau au fugit și au vestit în cetate și prin sate. Și au venit oamenii să vadă ce s-a întâmplat. ¹

⁵ Și s-au dus la Iisus și au văzut pe cel demonizat șezând jos, îmbrăcat și întreg la minte, el care avusese legiune de demoni, și s-au înfricoșat. 

¹⁶ Iar cei ce au văzut le-au povestit cum a fost cu demonizatul și despre porci. 

¹⁷ Și ei au început să-L roage să se ducă din hotarele lor. ¹

⁸ Iar intrând El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga ca să-l ia cu El. 

¹⁹ Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la ai tăi, și spune-le câte ți-a făcut ție Domnul și cum te-a miluit. 

²⁰ Iar el s-a dus și a început să vestească în Decapole câte i-a făcut Iisus lui; și toți se minunau

.

Ioan 11, 27-57

²⁷ Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume. 

²⁸ Și zicând aceasta, s-a dus și a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învățătorul este aici și te cheamă. 

²⁹ Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă și a venit la El. 

³⁰ Și Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta.

  ³¹ Iar iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă și a ieșit afară, au mers după ea socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo.

  ³² Deci Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. 

³³ Deci Iisus, când a văzut-o plângând și pe iudeii care veniseră cu ea plângând și ei, a suspinat cu duhul și S-a tulburat întru Sine.. ³⁴ Și a zis: Unde l-ați pus? Zis-au Lui: Doamne, vino și vezi. 

³⁵ Și a lăcrimat Iisus. 

³⁶ Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea. 

³⁷ Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă așa ca și acesta să nu moară? 

³⁸ Deci suspinând iarăși Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată pe ea. 

³⁹ Iisus a zis: Ridicați piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi. ⁴⁰ Iisus i-a zis: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?

  ⁴¹ Au ridicat deci piatra, iar Iisus Și-a ridicat ochii în sus și a zis: Părinte, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.

  ⁴² Eu știam că întotdeauna Mă asculți, dar pentru mulțimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis. 

⁴³ Și zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară!

  ⁴⁴ Și a ieșit mortul, fiind legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză și fața lui era înfășurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă. ⁴

⁵ Deci mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ce a făcut Iisus au crezut în El. 

⁴⁶ Iar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus cele ce făcuse Iisus. 

⁴⁷ Deci arhiereii și fariseii au adunat sinedriul și ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni? 

⁴⁸ Dacă-L lăsăm așa toți vor crede în El, și vor veni romanii și ne vor lua țara și neamul.

  ⁴⁹ Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu le-a zis: Voi nu știți nimic; 

⁵⁰ Nici nu gândiți că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul. 

⁵¹ Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam,

  ⁵² Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați. ⁵³ Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă.

  ⁵⁴ De aceea Iisus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ținut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, și acolo a rămas cu ucenicii Săi. 

⁵⁵ Și era aproape Paștile iudeilor și mulți din țară s-au suit la Ierusalim, mai înainte de Paști, ca să se curățească. ⁵

⁶ Deci căutau pe Iisus și, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare? 

⁵⁷ Iar arhiereii și fariseii dăduseră porunci, că dacă va ști cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă.