Talcuirea Sfintei Evanghelii 7 iulie

"Și trecând de acolo, a venit în sinagoga lor. Şi iată un om având mâna uscată. Și L-au întrebat, zicând: Cade-se, oare, a vindeca
sâmbăta? Ca să-l învinuiască.
Marcu 3,1/Luca 6, 6 Marcu 3, 1/ Luca 6, 6-7; 13, 14/Ioan 9,16
Ceilalţi Evanghelişti spun că Iisus este Cel Care i-a întrebat pe farisei.Deci este cu putinţă a zice că, fiind ei pizmăreţi, mai nainte au apucat şi „L-au întrebat" pe Dânsul, precum zice Matei. Apoi, Hristos i-a întrebat la rândul Său, ca şi cum i-ar fi batjocorit şi ar fi râs de împietrirea lor, precum zic ceilalți Evanghelişti.Şi [fariseii],,L-au întrebat", ca să aibă pricină a-L cleveti [defăima]. El le-a zis: Cine va fi între voi omul care va avea o oaie și,de va cădea ea sâmbăta în groapă, nu o va apuca și o va scoate? Cu cât se deosebeşte omul de oaie! De aceea se cade a face bine sâmbăta.
leşire 23, 4/ Deuteronom 22, 1-4/Luca 14, 5 Marcu 3, 4-5/Luca 6, 10
Îi arată [vădeşte] pe ei că, pentru iubirea de avere şi ca să nu piardă oaia dezleagă sâmbăta, iar ca să fie vindecat un om, nu suferă să se facă aceasta. Deci, întru aceeaşi dată îi arată că sunt și iubitori de avere și nemilostivi şi defăimători ai lui Dumnezeu, de vreme ce defaimă sâmbăta, ca să nu se păgubească de oaie. far nemilostivi sunt, fiindcă nu voiesc vindecarea omului. Atunci i-a zis omului: Întinde mâna ta. El a întins-o și s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă.Marcu 3, 4-5 / Luca 6, 10
Şi acum sunt mulți care au „mâinile uscate”, adică nemilostive şi nedarnice, dar când le va răsuna lor cuvântul Evangheliei, și le vor,,întinde" spre dăruire, chiar dacă,,fariseii" - adică demonii cei trufași, cei despărţiţi de noi din pricina vrăjmăşiei lor faţă de noi - nu voiesc să întindem noi mâinile către milostenie."

Ev Matei 12;9-13
Sfântul Teofilact al Bulgariei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre rugaciunea mintii

"Tu însă, când vin gândurile, cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruință, şi vor fugi. Pentru că ele nu rabdă căldura inimii izvorâtă din rugăciune, ci fug ca arse de foc. Când, zice Sfântul, vin gândurile, tu să nu te uiți la gânduri, ci cheamă-L pe Domnul Iisus, des şi cu stăruinţă. Zi "Doamne Iisuse Hristoase" ..., să-ţi faci lucrarea ta, şi gândurile vor fugi singure. De ce? Când eu spun rugăciunea, inima mea se înflăcărează oarecum şi se încălzeşte, pentru că numele lui Iisus are o dulceaţă şi o lumină, are un foc şi o căldură duhovnicească. Această căldură o simte mai întâi diavolul şi, după aceea, şi noi. Diavolul, îndată ce simte căldura, o ia la fugă, se ridică şi pleacă, iar împreună cu el pleacă şi gândul. Aşa cum, dacă vedem urma unui animal întipărită în pământ, ştim ce vietate a trecut, tot aşa şi gândurile arată că, înlăuntrul sau în afara noastră, cel care ne deranjează este vicleanul însuşi, demonul. Prin urmare, gândurile pleacă atunci când noi Îl ...

Vedenia înfricoşătoare dintr-un teatru american

"Cei doi frați, pe când lucrau în Linn (America), aveau în cercul lor de cunoștințe un prieten din copilărie din Dimitána, Dimitrie. Aceşti trei tineri evlavioși s-au dus în America să muncească pentru a acoperi nişte datorii financiare de familie, iar apoi să se întoarcă în patria lor, pentru a duce o viață mai puțin lipsită de griji. Numai că unele sunt voile oamenilor şi altele sunt cele pe care le rânduieşte Dumnezeu", după cuvântul Sfintei Scripturi. Într-o zi, tineri fiind şi ei, după munca lor zilnică au dorit să se ducă să se distreze şi au hotărât să meargă la un vestit teatru. Acest teatru era o clădire mare, pătrată, aflată în afara oraşului, la mare. Acolo zi şi noapte, fără întrerupere, se jucau diferite piese de teatru. Într-o anume perioadă, vreme de mai bine de patru ore, avea loc un spectacol care reprezenta iadul, cu demonii şi chinurile de acolo, iar lumea mergea să vadă toate aceste lucruri ciudate. În timp ce aceşti buni prieteni se îndreptau spre acea cl...

Despre rugaciunea Lui Iisus

" Răstimpul afierosit rugăciuniid diferă de la o persoană la alta, pentru unul pot fi cinci minute,pentru altul două ore. Important este să existe perioade de timp când credinciosul stă singur înaintea Dumnezeului personal pătrunde în prezența Sa şi se atinge de energia Sa. Credinciosul trebuie să se lepede de toată grija lumească, de tot ce este omenesc si pământesc; trebuie să simtă că stă singur înaintea singurului Dumnezeu. Atunci timpul afierosit unei astfel de rugăciuni îl pecetluiește tot restul zilei. " Părintele Zaharia Zaharou

Aripi Duhovnicești

Faceți căutări pe acest blog